Cum s-au ales moldovencele cu eticheta de „cele mai frumoasele sclave ale amanţilor“, iar moldovenii cu „buni la stat dijeaba“ - explicaţii ale specialiştilor
0Moldovenii nu sunt deloc mai prejos decât ceilalţi locuitori din regiunile ţării, deşi la nivel de percepţie publică s-au împământenit tot felul de idei preconcepute. Acest lucru datează în special din perioada comunistă, când, din cauza sărăciei, moldovenii au luat calea pribegiei.
Dacă vorbim de Moldova, cu siguranţă gândul ne duce către personalităţile proeminente din istoria şi literatura română, cum ar fi Ştefan cel Mare, Ion Creangă, Vasile Alecsandri şi foarte mulţi alţii, dar şi la mănăstirile care au făcut această regiune celebră nu numai în ţară, ci şi în lume.
Nu-i putem omite însă pe cei foarte mulţi moldoveni, care din cauza sărăciei, au luat calea pribegiei, în special în Italia şi Spania, în căutarea unei vieţi mai bune, lăsându-şi copiii în grija bunicilor. Despre moldoveni se spune că sunt oameni aşezaţi, molcomi şi cumpătaţi.
„Dacă vom discuta cu mai mulţi moldoveni, vom vedea că nu toţi au aceste caracteristici. În plan cultural, moldovenii au reputaţia de a fi tradiţionalişti, ceea ce nu e un lucru rău", consideră profesorul universitar ieşean Alexandru Călinescu.
Mândria de moldovean
La rândul său, publicistul Liviu Antonesei apără cauza moldovenilor, spunând că aici se regăseşte cea mai mare densitate de personalităţi pe metrul pătrat.
"Dacă ne uităm pe o hartă a României unde sunt scrise personalităţile care erau pe vremea noastră în şcoli, vezi că, dacă o iei de la Suceava la Botoşani, Dorohoi, Iaşi până pe la Bârlad, e plin de personalităţi. Şi, după aceea, te duci în restul ţării şi vezi câte unul, ici şi colo", consideră Liviu Antonesei.
Stereotipuri fortaţe depsre moldoveni
În schimb, publicistul Cezar Paul Bădescu, care este şi blogger „Adevărul”, a tratat în scrierile sale problema imaginii proaste pe care o au moldovenii la nivel de percepţie, considerând acest lucru tot un stereotip.
„Despre moldoveni se spune că sunt leneşi, nespălaţi şi, în general, oameni de proastă calitate. Nu contează că un Eminescu, un Enescu sau un Iorga au fost şi ei moldoveni şi nu au părut deloc leneşi... Astăzi, moldovenii au cea mai proastă imagine în ochii celorlalţi români. Acest stereotip este în mod clar de dată recentă şi ar putea să aibă explicaţia în faptul că indivizii care au migrat din Moldova în restul ţării, în perioada foametei de după război, au fost în general cei mai amărâţi, cei din coada societăţii. Desigur, chiar dacă-i găsim o explicaţie, nu înseamnă că un astfel de stereotip ar fi tolerabil. Dacă moldovenii sunt leneşi, despre moldovence se spune că sunt curve. Asta nu ştii sigur dacă e o calitate sau un defect, pentru că, deşi insultă, e şi în măsură să înflăcăreze fantasmele multor adolescenţi şi bărbaţi aflaţi în suferinţă. (Ţin minte că, în faţa blocului din copilăria mea, cineva povestea la un moment dat cum cutare „se ţine cu o moldoveancă“ – şi toţi au început să-l privească pe respectivul cu invidie şi respect.)”, susţine Cezar Paul Bădescu.
Moldovencele sunt cele mai frumoase
Este recunoscut faptul că în România s-a acreditat ideea că femeile din Moldova le întrec pe femeile din celelalte regiuni prin frumuseţe. Acest lucru este mai degrabă o legendă, care nu a fost demonstrată pe baze ştiinţifice. Şi totuşi, femeile sunt un adevărat simbol pentru regiunea Moldova, dacă ar fi să ne referim doar la salba de VIP-uri care au migrat către Capitală, cel mai probabil din dorinţa de afirmare.
Antropologul Vintilă Mihăilescu, publicist la „Dilema Veche”, spune că dorinţa de afirmare a moldovencelor are şi o explicaţie de ordin economic.
“Din anii '60-’70 s-a produs o sărăcire puternică în zona Moldovei, care a continuat ulterior şi care a generat diferenţe care se menţin si astăzi. De atunci a început migraţia spre marile oraşe, unde exista cartiere întregi de moldoveni. Aşadar, proporţia însăşi de persoane provenite din aceasta zona este mai mare, ceea ce face probabil ca şi proporţia de femei frumoase sa fie mai mare”, susţine Vintilă Mihăilescu.
Faimoase în lume de sute de ani
Călătorul francez Jean Luis Carra descria încă de la 1784 câteva din trăsăturile femeii moldovene. „Femeile moldovence sunt însăşi blândeţea personificată. Ca sclave ale părinţilor, soţilor şi amanţilor, ele nu cunosc nicio altă lege sau voinţă decât bunul plac al bărbaţilor şi, deşi nu sunt oprite să iasă din casă, sunt totuşi rareori văzute şi niciodată singure”.
La rândul său, Alexandre Maurice Blanc de La Nautte, conte d’Hauterive, le descria pe moldovence, cam tot pe atunci, extrem de geloase şi că în fiecare an erau 30 de soţi otrăviţi de suspicioasele lor neveste. Acesta spune că a văzut „două asemenea exemplare feminine care s-au răzbunat într-un chip diabolic”.
Moldovencele, bune la pat
Folclorul urban a acreditat ideea că femeile din Moldova sunt cele mai frumoase românce, cad uşor la pat şi sunt focoase în dormitor. Specialiştii consideră că toate atributele cu care sunt însoţite moldovencele nu pot fi extinse la nivel de concluzie cu caracter general. Potrivit sociologilor, nu există baze ştiinţifice pentru a argumenta astfel de legende, ci mai degrabă factori determinanţi de natură socio-geografică.
„Moldovencele provin din cea mai săracă zonă a ţării şi, inevitabil, au greutăţi mai mari pentru a reuşi să se realizeze profesional sau personal. De aceea, acordă o atenţie sporită îngrijirii personale. Au moştenit ceva din modul de a fi al rusoaicelor. Spre deosebire de româncele din celelalte zone ale ţării, au mult mai multă grijă faţă de propriul corp, de coafură sau de farduri. Astfel, atrag în mod particular şi benefic privirile bărbaţilor“, este de părere Voichiţa Mogoş, medic endocrinolog şi profesor de sexologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi.
Bărbaţii moldoveni : „Beau, mănâncă şi stau dijeaba”
Trasarea unui portret al bărbatului moldovean, pornind de la bancurile care-l au drept personaj, nu poate fi prea prietenoasă: se zice că moldoveanul e leneş ("Care-i treaba la Suceava? Bei, mănânci şi stai dijeaba"), că-i cam place să tragă la măsea, că-i violent, afemeiat, needucat.
Cele mai multe idei preconcepute despre moldoveni au luat fiinţă şi s-au împământenit în anii comunismului, atunci când locuitorii regiunii au plecat masiv în celelalte zone ale ţării să-şi facă un rost.
"Moldovenii plecau de sărăcie, erau dezrădăcinaţi şi e limpede că omul care pleacă de acasă nu mai are echilibrul locului natal, are tot soiul de purtări mult mai libere şi dă în vileag lucruri pe care acasă le reprima", a explicat etnologul Şerban Anghelescu felul în care au luat naştere stereotipurile.
Născut la Dolhasca, în Moldova, actorul Alexandru Arşinel a descris pentru Adevărul cum vede el profilul locuitorului zonei:
"Moldoveanul e o fire mai melancolică, mai sensibilă, poate şi vicisitudinile prin care a trecut ani de zile i-au dat o sensibilitate mai specială şi un fel de a gândi, mai profund, mai serios. Moldoveanul e un om care ştie să şi plângă, dar ştie să şi râdă. E hâtru, e un om care-i tot timpul cu zâmbetul sub mustaţă. De la el trebuie sa te-aştepţi mereu la o aruncătură".
Despre moldoveni se spune că sunt printre românii cei mai buni la pat. Judeţul Vaslui, în special, şi-a câştigat în folclor faima de a avea procentul cel mai ridicat de bărbaţi virili. Pe de altă parte, sexologii români desfiinţează aceste mituri, despre care spun că nu au acoperire ştiinţifică.
"Sârmaaa!"
Cele mai multe dintre stereotipurile referitoare la moldoveni au pornit din zona Ardealului. Pentru că acolo au ajuns, în "epoca de aur", sumedenie de moldoveni, urmare a industrializării masive a oraşelor transilvănene şi a nevoii crescânde de forţă de muncă. Din această perioadă datează, de altfel, şi cel mai cunoscut banc cu moldoveni: "Cică de ce le zice <sârme> la moldoveni?
Că atunci când plecau în Ardeal, n-aveau bani de bilete şi stăteau cocoţaţi pe vagoanele de tren. Şi când se apropiau sârmele de energie electrică, moldoveanul de la capătul vagonului, responsabil cu supravegherea bunului mers, striga: < Sârmaaa!> , ca să se lase pe burtă şi să nu-i ia dracu".
Moldovenii, între ei
Cercetătorul ieşean prof. dr. Stelian Dumistrăcel, cercetător în cadrul Institutului de Filologie "A. Philippide" Iaşi. a povestit un caz pe care-l consideră foarte interesant, descoperit în urma investigaţiilor sale sociologice. Astfel, în judeţul Vrancea, pe o rază de câţiva zeci de kilometri, din Subcarpaţi şi până la Dunăre, există patru categorii socio-profesionale, apărute în urma interacţiunii breslaşilor şi a nevoii instinctuale de a se separa de ceilalţi.
"Sub Carpaţi se găsesc mocanii, ciobanii, cei mai bogaţi. După aceea, podgorenii, cei cu viile, şi ei foarte avuţi. Urmează ceparii, grădinarii, cei care vin cu leguminoasele la piaţă. Pe ultimul loc, cel mai prost văzuţi sunt răcarii, cei de la Dunăre, despre care se consideră că sunt într-atât de săraci încât mănâncă numai raci", detaliază Dumistrăcel.
Mai puteţi citi:
Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa
Rivalii din celelalte regiuni îi consideră pe moldoveni leneşi, beţivi, săraci şi dornici să ajungă cât mai sus în ierarhia socială, dar nu trebuie uitat că această regiune a dat istoriei şi culturii române personalităţi de primă mână, dacă ar fi să-i pomenim doar pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ştefan cel Mare sau Nicolae Iorga.
Termenul "habotnic" a căpătat în ultimii ani un sens uşor peiorativ în România, dar cuvântul defineşte la bază o "persoană care respectă cu scrupulozitate prescripţiile religiei". Se presupune că populaţia cea mai habotnică se întâlneşte în regiunea Moldovei, însă unul dintre puţinele studii complexe pe această temă realizate în România arată că această percepţie este falsă.
Se încarcă comentariile...
