Scuza aberantă pentru care instituţiile de stat nu s-au constituit parte civilă în procesul baronului PSD Marian Oprişan

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marian Oprişan, pe holurile Judecătoriei Cluj Napoca
Marian Oprişan, pe holurile Judecătoriei Cluj Napoca

Marian Oprişan a fost achitat în primă instanţă la Judecătoria Cluj Napoca, dar Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut apel, care se va judeca la Curtea de Apel Cluj. Calitatea de parte civilă pentru instituţiile statului a dispărut „pe drum“.

Aproape 2,2 milioane de euro a stabilit Direcţia Naţională Anticorupţie drept prejudiciu adus statului de către învinuiţii din dosarul „Căprioara”, achitaţi pe data de 6 februarie de către judecătorul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj Napoca.

În soluţia de achitare judecătorul se arată că „ia act că persoanele vătămate Consiliul Judeţean Vrancea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Guvernul României nu s-au constituit părţi civile în cauză”, în vederea recuperării prejudiciului, deşi lucrurile nu au stat aşa de la început.

Nu este lipsit de importanţă faptul că acest interes legat de prejudiciul din dosar a stat la baza arestării şi ulterior trimiterii în judecată a celor două experte contabile, Ileana Roxana Cernea (Pintea), angajată de Ministerul Justiţiei şi Elena Valentina Muşuroiu, angajată de Marian Oprişan, despre care procurorii spun că s-au străduit „să albească” dosarul baronului de Vrancea.

Cu excepţia Consiliului Judeţean Vrancea, unde aleşii majoritari PSD nu au dat curs solicitării DNA de a se constitui parte civilă în dosar, pentru un prejudiciu de 600.000 de euro adus bugetului judeţean, în rest, atât Ministerul Transporturilor de la acea vreme, păgubit cu 1,5 milioane de euro, cât şi Guvernul, a cărei pierdere materială a fost calculată la suma de 75.000 de euro s-au constituit fiecare parte civilă în dosar.

Calitatea de parte civilă, dispărută pe drum?

Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, s-a constituit parte civilă în dosar pe data de 4 iulie 2006, la o lună după trimiterea în judecată a inculpaţilor din dosar. O arată şi documentele obţinute de la Secretariatului General a Guvernului de către portalul anticorupţie „România Curată”.

Se pare însă că hârtiile s-au pierdut „pe drum”, Guvernul justificându-se că au existat strămutări şi declinări succesive ale dosarului, iar procedura de citare cu statul român a fost viciată pe tot parcursul procesului de la Judecătoria Cluj.

„Formarea Dosarului Nr. 271/230/2010 la Judecătoria Cluj Napoca a fost determinată de strămutări şi declinări succesive ale cauzei iniţiale”, arată şeful Serviciului din cadrul Cancelariei Primului Ministru, care înşiruieşte cele şapte mutări ale dosarului între Parchet, Tribunal, Înalta Curte şi Judecătoriile Focşani şi Cluj-Napoca. „Precizăm că procedura de citare cu Statul Român a fost viciată pe tot parcursul procesului”, se mai arată în răspunsul Guvernului.

1

Reprezentanţii Guvernului promit însă că vor fi mai atenţi cu privire la recuperarea prejudiciului în recursul care se va judecala Curtea de Apel. „Urmare soluţionării în primă instanţă a Dosarului penal nr. 271/231/2010 de către Judecătoria Cluj-Napoca, la data de 6.02.2015, s-a deschis calea tuturor părţilor nemulţumite, de a folosi calea de atac legală. Toate inadvertenţele şi aspectele de nelegalitate, atât în ceea ce priveşte fondul penal, dar şi cel civil al cauzei, urmează a fi atacate şi, ulterior dezbătute în faţa instanţelor ierarhic superioare”, se arată într-un răspuns al Direcţiei de Relaţii Publice, din cadrul Cancelariei Primului Ministru.

La rândul său, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a preluat partea de investiţii în drumuri de la Ministerul Transporturilor, confirmă că s-a constituit parte civilă.

„Din datele pe care le deţinem, rezultă că cererea privind constituirea ca parte civilă a fost depusă în şedinţa publică din data de 5.07.2006, a Judecătoriei Focşani, de către consilierul juridic desemnat în cauză din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest aspect este confirmat de citaţia primită de la aceeaşi instanţă pentru termenul din data de 20.12.2006”, susţine Ana Maria Toma, şef serviciu la Direcţia de Comunicare din ministerul condus de Liviu Dragnea.

Presiuni pe retragerea ministerului din calitatea de parte civilă

Fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, spunea că a fost solicitat să retragă ministerul din poziţia de parte civilă în acest dosar.

„În 2007, după ce am ajuns ministru, mi-a fost adus de mână Oprişan la Ministerul Transporturilor, de către un domn important din PSD şi mi s-a solicitat ca în procesul pe care îl are domnul Oprişan, în calitatea mea de ministru să retrag Ministerul Transporturilor din poziţia de parte civilă în proces. Când mi s-a cerut acest lucru, am studiat dosarul şi expertizele care au stat la baza dosarului respectiv şi răspunsul mea a fost categoric nu. Expertizele evidenţiază cu precizie faptul că banii au fost cheltuiţi aiurea, fără nici un fel de suport tehnic, pe nişte lucrări inventate în cea mai mare parte. Nu am acceptat sub nicio formă să retrag ministerul ca parte civilă. Am şi spus că asta ar însemna să fac eu puşcărie în locul domnului Oprişan, ori nu s-a întâlnit hoţul cu prostul”, a spus Ludovic Orban (video-sec.40).

Unul dintre oamenii de bază ai baronului Oprişan, fostul subaltern Iulian Ghiocel Matache a fost în două rânduri secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, în 2009 şi 2012, iar din 2014 este secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Matache este soţul preşedintei Tribunalului Vrancea, Daniela Matache.

Oprişan spune că nu a făcut nici un prejudiciu

Consiliul Judeţean Vrancea a fost singura instituţie care nu s-a constituit parte civilă în acest dosar de corupţie, întrucât consilierii judeţeni majoritari de la PSD au hotărât să nu dea curs cererii DNA în acest sens, făcând scut în jurul lui Oprişan aşa cum se întâmplă astăzi cu anumiţi aleşi din Parlament.

De altfel, însuşi Marian Oprişan a spus în repetate rânduri că nu se consideră vinovat şi nici nu a produs vreun prejudiciu. „Dreptul de a se constitui parte civilă în procesul penal este un beneficiu acordat persoanei vătămate şi nu o obligaţie, iar persoana care apreciază că a suferit un prejudiciu prin săvârşirea unei fapte are deschisă şi calea unei acţiuni la instanţa civilă”, arată Marian Oprişan într-un răspuns pentru portalul „România Curată”.

Motivarea întârzie

Magistratul Lucian Buta, cel care a dat judecat cauza şi a dat sentinţa de achitare pe data de 6 februarie, nu a redactat nici până astăzi motivarea sentinţei, din care pot rezulta aceste aspecte încă nelămurite cu privire la prejudiciu. Preşedintele Judecătoriei Cluj Napoca, Lucian Marian, care se ocupă şi de partea de comunicare a instituţiei, ne-a precizat că în mod normal motivările de sentinţe se fac în 30 de zile, dar în cazuri complexe, cum este şi acest dosar, redactarea motivării poate necesita mai mult timp.

Vă mai recomandăm:

„Căprioarele“ din dosarul lui Oprişan, eliberate sub control judiciar. Expertele care au vrut să-l albească pe baron nu au voie să părăsească ţara

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât vineri, 13 februarie, luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de Ileana Roxana Cernea (Pintea) şi Elena Valentina Muşuroiu, care au fost trimise în judecată pentru că ar fi încercat să „albească” dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

Procurorii DNA l-au recuzat pe magistratul care judecă dosarul lui Marian Oprişan

Legea prevede că, în caz de recuzare a judecătorului, o astfel de cerere trebuie judecată de un alt magistrat, care poate admite sau respinge solicitarea de schimbare a judecătorului.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite