FOTO Problemele cu justiţia ale aleşilor Vrancei. Corupţie, incompatibilităţi, colaborare cu securitatea comunistă

Flagelul corupţiei a atins serios şi judeţul condus de 14 ani de cel mai mare baron al României, Marian Oprişan, iar în ghearele justiţiei au ajuns şi mulţi dintre aleşii pe care acesta i-a avut în subordine.

Deputatul PSD Miron Mitrea este singurul ales al Vrancei din Parlamentul României care are la activ o condamnare penală cu executare, cei drept în primă instanţă. Săptămâna trecută, deputatul din Colegiul 4 a fost condamnat de Completul de trei judecători al Înaltei Curţi la doi ani de închisoare cu executare.

În acest dosar, Miron Mitrea a fost judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu lucrări de renovare făcute la casa mamei sale, alături de Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), şi Nicolae Popescu, care era arhitect-şef al Primăriei Voluntari la data faptelor.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei la acea dată, a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

"Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Deputatul Victor Roman, în instanţă cu ANI pentru fals în declaraţii

Tot aproape să-şi piardă funcţia este şi deputatul PSD de Vrancea din Colegiul 6, Victor Roman, tot u apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, care va trebui să dea explicaţii procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău cu privire la posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, Victor Roman nu a menţionat în declaraţiile de interese depuse în calitate de deputat funcţia de administrator - Preşedinte al Consiliului de Administraţie la S.C. „Agroservice Adjud” S.A. şi calitatea de asociat în cadrul aceleiaşi societăţi comerciale.

„Astfel, Roman Victor a încălcat dispoziţiile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale”, a arătat ANI.

ANI s-a autosesizat şi în martie 2012, cu privire la faptul că Roman nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor, dar a scăpat.

Acesta era acuzat că prin intermediul SC Roman Impex Prest SRL şi SC Eco Rino SRL Roman, Victor Roman a obţinut contracte finanţate din bani publici de 11 milioane euro.

Firmele lui Victor Roman au încheiat contracte de asfaltări, deszăpeziri sau salubrizare cu primării din Vrancea, dar şi din alte judeţe.

Între timp, contractele pe bani publici ale firmelor conduse de Victor Roman continuă nestingherite.

Fostul deputat Alin Trăşculescu, judecat pentru bani pentru campanie

Pe rolul instanţei de judecată se află şi dosarul de corupţie al fostului deputat PDL de Vrancea, Alin Trăşculescu, învinuit pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de spălare a banilor, asociere pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, delapidare şi uz de fals.

Împreună cu fostul demnitar au mai fost trimişi în judecată alte patru persoane cu care acesta s-a asociat pentru a obţine sume de bani pentru traficarea influenţei.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Trăşculescu a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale, respectiv denunţător în cauză, iniţial suma de 50.000 euro, care ulterior a fost majorată la 150.000 euro.

De asemenea, deputatul a pretins şi suma de 1.100.000 lei, din care a primit, prin intermediul lui Marian-Valeriu Calotă în trei tranşe, suma totală de 374.000 lei.

Astfel,  pe 10 noiembrie 2012, în a doua zi de campanie electorală, inculpatul Marian-Valeriu Calotă a primit de la denunţător suma de 50.000 lei, pentru a fi remisă lui Alin Trăşculescu, la cererea acestuia.

Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante, deputatul, împreună cu Calotă fiind reţinuţi preventiv. Pe 20 noiembrie, Trăşculescu şi-a dat demisia din Parlament, iar pe data de 29 noiembrie Tribunalul Bucureşti a luat măsura arestării preventive faţă de fostul deputat.

Exact cu două zile înainte de alegerile din data de 9 decembrie, Trăşculescu, care era şi candidat în Colegiul 5 de deputaţi Vrancea, a fost eliberat, însă acesta nu a avut succes în alegeri.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile aparţinând celor patru inculpaţi în dosar.

Trăşculescu a declarat că nu se consideră vinovat şi va încerca să probeze acest lucru în instanţă.

Ciprian Nica, colaborator al securităţii comuniste

În primăvara acestui ani, după procese care au durat mai mulţi ani, magistraţii Curţii supreme au decis că deputatul PSD de Vrancea, Ciprian Nica, a colaborat cu Securitatea comunistă.

În februarie 2009, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis Curţii de Apel Bucureşti o notă conform căreia deputatul Ciprian Nica a colaborat cu Securitatea.

Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, social democratul Ciprian Nica a semnat un angajament cu Securitatea în 1976, pe când avea 18 ani şi era elev, sub pseudonimul „Bratosin", recrutarea acestuia fiind făcută "pentru a asigura o supraveghere cât mai bună a mediului de elevi".

Din documentele de arhivă reiese că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă.

„Într-una din serile petrecute în camera elevului N.M., unul dintre elevii străini, F.A., întreţinea discuţii politice, şi anume despre capitalism, despre diferenţa dintre viaţa din socialism şi capitalism”, scria tânărul Ciprian Nica în notele transmise Securităţii.

Colegii care ascultau Europa Liberă erau şi ei pârâţi: „Numitul B.T., elev în anul V, împreună cu colegul său, ascultă frecvent emisiunile postului de radio Europa Liberă. De asemenea, vecinii (...) participă la ascultarea emisiunilor acestui post”, apare în dosarul de Securitate al lui Nica.

În acea vreme Ciprian Nica era elev la Liceul de Muzică şi Arte Plastice Ploieşti.

Nica a declarat că în anii comunismului a fost şantajat să colaboreze cu Securitatea, dar a arătat că, pe vremea aceea, era minor şi se consideră "o victimă colaterală a Securităţii".

Cel mai vechi dosar de corupţie este al lui Oprişan

Peste 3000 de zile au trecut de când baronul de Vrancea, Marian Oprişan, şeful social-democraţilor din Vrancea, a fost trimis în judecată, pentru corupţie, împreună cu alţi cinci funcţionari din Consiliul Judeţean (CJ), instituţie pe care o conduce.

Învinuirile în „Dosarul Căprioara”: abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.

Practic, Oprişan şi ceilalţi judecaţi sunt acuzaţi că ar fi primit, în 2004, bani de la fostul Guvern Năstase pentru pietruirea a 41 de drumuri comunale. Contractele au ajuns pe mâna unor firme controlate de apropiaţii lui Oprişan, iar şoselele fie n-au văzut urmă de balast, fie au fost prost cârpite.

Deşi „Dosarul Căprioara” a ajuns pe masa magistraţilor în 2006, după o anchetă a DNA, termenele s-au oprit, tot de atunci, la prima instanţă, Judecătoria Cluj-Napoca. În tot acest timp, baronul, dar şi zecile de martori din dosar, printre care primari, prefecţi, poliţişti şi oameni de afaceri, au găsit diverse tertipuri pentru a amâna judecata: de la „amnezie” la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau speculaţii juridice.

Un alt capăt de acuzare în dosarul lui Oprişan este şi modul în care s-a făcut achiziţionarea Complexului Turistic „Căprioara”, aflat la patru kilometri de Focşani, în jurul căruia baronul şi familia lui deţin opt hectare de teren.

Oprişan este învinuit că a alocat ilegal, fără avizele necesare de la CJ, nu mai puţin de 1,7 milioane de lei, pentru achiziţia complexului, întocmind şi o adresă falsă, prin care cerea 300.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, bani utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

În prezent, dosarul se află în fază finală, magistraţii aşteptând o expertiză financiar contabilă pentru a se putea da un verdict în primă instanţă, cel mai probabil în această toamnă.

Liviu Oloeriu a pierdut procesul cu ANI, dar şi-a păstrat postul în consiliul local

Totîn acest an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat definitiv şi irevocabil în dosarul în care consilierul local municipal PSD Liviu Oloeriu a contestat în instanţă o decizie a ANI din vara anului 2012, care a constatat că alesul a încălcat regimul incompatibilităţilor.

Mai exact, consilierul local PSD a fost cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese administrativ, după ce ar fi  încheiat patru contracte de închiriere spaţii de la Primăria Focşani, acesta având şi calitatea de ales  municipal.

Liviu Oloeriu s-a judecat la Curtea de Apel Galaţi, unde a pierdut, iar pe 31 ianuarie 2014 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dat decizia 451. „Respinge recursul declarat de reclamantul Oloeriu Ion Liviu împotriva sentintei nr. 572/2012 din 20 noiembrie 2012 a Curtii de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Irevocabila. Pronuntata în sedinta publica, astazi, 31 ianuarie 2014”, se arată în hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie.

Prin grija colegilor săi din consiliu local acesta şi-a salvat postul de consilier şi, drept pedeapsă, i s-a imputat indemnizaţia pe o lună de zile, practic cea mai uşoară sancţiune acordată cuiva care a încălcat regimul incompatibilităţilor.

Indemnizaţia lunară a unui consilier local din Focşani este de 500 de lei.