Frumoasa Mariţica Văcărescu i-a lăsat cu gura căscată pe focşăneni la nunta ei, acum 168 de ani

Mariţica Bibescu, într-o pictură a vremii

Pe 9 septembrie 1845, la biserica „Sf. Ioan” din Piaţa Unirii a avut loc nunta domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu cu fiica boierului poet Nicolae Văcărescu, naş de cununie fiind Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei.

Unul dintre cele mai răsunătoare evenimente din urbea Focşaniului în anii 1800 a fost nunta dintre domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu cu Maria Văcărescu, alintată „Mariţica”, o femeie de o frumuseţe legendară care l-a inspirat pe marele pictor Carol Popp de Szathmari.

Potrivit documentelor adunate de diplomatul Nicolae Petraşcu, Bibescu şi-a cunoscut viitoarea soţie la ceremonia întronării sale.

„Într-una din lojele din faţa celei domneşti strălucea frumuseţea Mariei Văcărescu spre care erau îndreptate toate privirile sălii mai mult chiar decât spre scenă. Îmbrăcată într-o toaletă strălucită, ea a fost imediat observată de domn, care s-a îndreptat către loja ei şi i-a declarat că frumuseţea ei ar da o strălucire mai mare tronului Ţării Româneşti”, spun documentele.

Răspunsul a venit destul de repede, hotărându-se ca nunta să se facă pe data de 9 septembrie 1945, la Focşani.

„Piaţa dinaintea Mănăstirii Sf. Ioan a fost amenajată special într-o grădină înconjurată de arbori şi verdeaţă, cu ghirlande dătătoare de lumini şi încoronate de stindarde. În faţa porţii mănăstirii era împlântat arborele conjugal, bradul miresei, emblema tinereţii în căsătorie. Localul mănăstirii SF. Ioan, prefăcut în reşedinţă domnească, era şi el tapisat şi înfrumuseţat cu ghirlande de flori…De la sosirea Doamnei, muzicile militare, împreună cu orchestra Ludwig Wiest, violonist şi compozitor austriac şi tarafurile de lăutari au făcut să răsune oraşul de cântece vesele care i-au dat o nouă viaţă”.

Cununia religioasă a avut loc duminică, fiind oficiată de Episcopul Buzăului, Chesarie. Mireasa a purtat o rochie albă împodobită cu steluţe de briliante, pe cap având o diademă. În acea zi au avut loc încă 12 nunţi de ţărani în Focşani, cărora domnul Ţării Româneşti le-a dăruit lăzi cu zestre, pământ şi care cu boi. 

Seara, la balul din curtea mănăstirii, mirii au fost urmăriţi de peste 50.000 de localnici.

„Sub privirile fermecate ale spectatorilor, se ridicau baloane de care erau atârnate cununi formate din candele aprinse cu lumini colorate, iar din baloane se coborau purumbiţe, depunând la picioarele mirilor versuri şi flori. Aranjorul întregii acestei serbări spendite a fost poetul Asachi”, mai mai arată în documente.