Locuitorii din Focşani respiră betoane în loc de aer curat. Spaţiul verde din oraş ar trebui triplat ca să se ajungă la normativele europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Focşaniul are foarte puţin spaţiu verde
Focşaniul are foarte puţin spaţiu verde

Focşaniul este un oraş deficitar la capitolul spaţii verzi. Dacă înainte de 1989 în oraş se mai putea respira deoarece fiecare cetăţean avea la dispoziţie 14 metri pătraţi de spaţiu verde, în momentul de faţă situaţia este mai mult decât alarmantă, spaţiul verde înjumătăţindu-se.

Deşi încă din anul 2011, autorităţile s-au angajat că vor remedia situaţia, prin crearea de noi oaze de verdeaţă şi atragerea în intravilan a noi suprafeţe, lucrurile mai mult s-au înrăutăţit.

Primăria Focşani avea obligaţia de a întocmi un program de etapizare pentru extinderea zonei de spaţiu verde, la 24 de mp pentru fiecare locuitor, aşa cum prevăd normativele europene, lucru care nu s-a întâmplat şi pare o misiune imposibilă. Nici măcar faptul că în ultimii zece ani populaţia oraşului s-a redus cu 25%, ce mai dramatică depopulare a unui oraş din ţară, nu rezolvă această problemă.

Legile de mediu spun că nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea suprafeţei corespunzătoare de spaţiu verde în Focşani se sancţionează cu amendă de la 5.000 - 10.000 de lei pentru primar şi de la 30.000 la 60.000 de lei pentru Primărie.

Deocamdată, autorităţile de mediu au fost blajine şi nu au amendat pe nimeni, dar în ultima vreme se remarcă o scădere şi mai drastică a spaţiului verde.

Obligate de instanţele de judecată să aloce teren pentru foştii proprietari care au cerut retrocedarea în natură, autorităţile municipale au atribuit zeci de terenuri unde au găsit petece libere, mai ales între blocuri. Dacă mai punem la socoteală că Focşaniul nu are un Plan Urbanistic General, avem un tablou al haosului urbanistic din oraş.

Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, a răscolit prin documente şi prezintă cum stăteau lucrurile în urmă cu mai bine de 20 de ani şi cum este astăzi în privinţa spaţiului verde.

"În decembrie 1993, Primăria municipiului Focşani a solicitat alcătuirea unui PUG privind zonele verzi din Municipiul Focşani, din care a rezultat că oraşul avea la acea dată un total 65 de ha spaţiu verde,  reprezentând 6,2% din intravilan şi 6,3 m.p. pe cap de locuitor, cifre apreciate ca fiind foarte mici în comparaţie cu media pe ţară.

1

La acel moment, autorul lucrării, Urban Proiect, a identificat  mai multe terenuri agricole în intravilan care contribuiau la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi care, teoretic, puteau fi păstrate în aceeaşi formă, până în ziua de azi, eventual, unele puteau fi transformate în parcuri. Este sau mai bine zis era vorba de terenurile din nordul oraşului, poziţionate în stânga şi dreapta străzii Vrancei, cele din vecinătatea lui E 85, din apropierea Onasis, precum şi cele din zona Cartierului de Sud al oraşului.

Timp de două decenii aceste potenţiale guri de oxigen au căzut pradă rechinilor imobiliari, care au pus mâna uşor, uşor pe ceea ce putea deveni certificatul verde al unui Focşani mai curat . În nord, în est, în sud, mai nou şi în vest, peste tot s-au turnat munţi de beton, asfalt şi pietriş, în avantajul câtorva sute de familii, dar în defavoarea  a  zeci de mii de focşăneni.

1

Cu toate acestea, din Planul Urbanistic General al municipiului Focşani, ediţia 2012,  situaţia spaţiilor verzi din oraş, cel puţin din hârtii, nu pare dezastruoasă, deşi se recunoaşte că suprafaţa este sub media prevăzută pentru un oraş cu un număr de locuitori situat între 50.000 şi 100.000 de locuitori, unde normele prevăd o suprafaţă de 26 mp/cap de locuitor, în vreme ce în Focşani zona spaţiilor verzi, sport, agrement, protecţie cu o întindere de 100,43 ha reprezintă o suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor de aproximativ 9,7 mp (la o populaţie de 98.146 locuitori), reprezentând 5,52% din suprafaţa intravilanului existent.

Cele 100 de ha de spaţiu ecologic constatate în 2012 faţă de cele 65 ha în 1992 se datorează mai mult ca sigur măririi ariei de intravilan nu creşterii perimetrelor verzi din mijlocul oraşului, aşa încât este evident că problema nu este nici măcar pe departe pe drumul cel bun.

Iată un exemplu de ceea ce înseamnă  „abilitatea”  celor care ne conduc.  În acest an, 2015, autorităţile locale au ajuns la concluzia că cel mai mare cartier din Focşani, Sudul are nevoie de un parc, fapt pentru care au solicitat  un teren aflat acum în administrarea Armatei, anume UM 02542 Focşani. „Solicitarea trecerii imobilului se face în vederea amenajării unui parc şi este motivată de faptul că în Cartierul Sud al municipiului Focşani nu există un parc amenajat iar la nivelul oraşului nostru se fac eforturi mari pentru îndeplinirea dezideratului de 26 mp spaţiu verde/locuitor“, se arată în referatul ataşat proiectului de hotărâre.

Această iniţiativă seamănă mai mult cu o poveste de legănat focşănenii, pentru că în Cartierul Sud exista în anii trecuţi suficient teren pentru a se amenaja nu un parc, ci două sau chiar trei. Acum pe aceste suprafeţe se lăfăiesc câteva stabilimente comerciale şi câteva zeci de vile luxoase, în vreme ce ochii autorităţilor se îndreaptă către zestrea Armatei, deşi este puţin de crezut că va avea loc un astfel de transfer, ştiut fiind cât este de greoaie procedura, existând şi posibilitatea ca însuşi Ministerul Apărării să ceară ceva la schimb, iar toate aceste demersuri trebuie să se desfăşoare sub temerile stârnite de un precedent periculos, adică condamnarea spectaculoasă a unui celebru personaj al zilelor noastre tocmai pentru un motiv similar. Din acest motiv îndrăznesc să cred că hotărârea aleşilor noştri este una fără ţintă şi ar fi trebuit să ne spună adevărul în faţă nu să ne prostească pe ocolite.

1

Soluţii pentru un oraş mai proaspăt s-ar putea să mai fie, cu condiţia să se vrea, aşa cum s-a întâmplat la case mai mari. O hotărâre a unei instanţe prin care şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău au revenit în 2015 în proprietatea municipalităţii Capitalei, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis să anuleze documentele prin care Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului. Ori un miting cum s-a întâmplat pentru salvarea Parcului Gârleanu din Capitală, singurul spaţiu cu verdeaţă şi singurul  loc de joacă, în mijlocul unor blocuri din centrul Capitalei. În final ar mai exista calea negocierilor cu proprietarii, răscumpărarea terenurilor, iar dacă nu sunt posibile  înţelegeri pe cale amiabilă, să se ajungă la exproprieri, aşa cum s-a propus în cazul parcului Titan /IOR şi exemplele pot continua", precizează Florin Dîrdală.


Focşănenii spun însă că municipalitatea îşi merită soarta atâta vreme cât s-au dat „pe ochi frumoşi" aprobări pentru amplasări de construcţii pe spaţii verzi, concesiuni de terenuri şi extinderi de locuinţe.

„Lângă Muzeul Vrancei era un părculeţ de toată frumuseţea, pe care s-a construit un mastodont, transformat acum în bar. Cine a dat aprobare pentru aşa ceva ar trebui sancţionat", este de părere Elena Stanciu din Focşani.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite