Monumentul prizonierilor români din Republica Tatarstan, inaugurat şi sfinţit de Ambasadorul României în Federaţia Rusă şi ansamblul "Ţara Vrancei"

Ţara Vrancei, în turneu în Federaţia Rusă

Evenimentul a făcut parte din Turneu cultural-comemorativ al Ansamblului "Ţara Vrancei" în regiuni ale Federaţiei Ruse.

În Rusia este iarnă adevărată, cu atât mai mult la Arsk, în Repiblica Tatarstan, acolo unde a continuat Turneu cultural-comemorativ al Ansamblului "Tara Vrancei", realizat din iniţiativa ambasadorului României în Federaţia Rusă, Vasile Soare.

Acolo se află primul din cele 5 monumente executate de statul roman în 2019 în memoria prizonierilor romani decedaţi în lagărele şi spitalele speciale NKVD în anii 40-50.

“După cca.1 ora de mers, timp în care am rememorat succesul extraordinar al spectacolului de la Kazani al ansamblului folcloric "Tara Vrancei" din seara precedentă, am ajuns la cimitirul prizonierilor de război străini de la Arsk, unde am fost întâmpinaţi de adjunctul şefului de raion, un tătar de toată isprava, de reprezentantul MAE rus la Kazani, de alţi oficiali, istorici şi jurnalişti locali şi de un preot de la eparhia locală a Bisericii Ortodoxe Ruse. În acest cimitir, unde, surprinzător, se păstrează vizibil morminte şi însemne originale/tăbliţe de metal de marcare a acestora, sunt înhumaţi sute de prizonieri de război străini, între care şi 163 de romani (alături de germani, unguri şi alte naţionalităţi; italienii şi japonezii au fost exhumaţi şi "repatriaţi" în ţările lor), care au murit în Lagarul-Spital Special NKVD Nr. 3655 care a funcţionat la Arsk între anii 1941-1948 în clădirile unor scoli din localitate (două se păstrează până astăzi). Aici au ajuns prizonieri străini răniţi începând cu 1942, în majoritate după luptele de la Cotul Donului-Stalingrad.
Subsemnatul a deschis ceremonia comemorativă la monumentul prizonierilor romani din cimitirul de la Arsk (instalat lângă cele ale vecinilor unguri şi germanilor) printr-o alocuţiune în care am prezentat: fenomenul prizonieratului românesc în Rusia în timpul celui de al Doilea Război Mondial- peste 234.000 de ostaşi romani căzuţi prizonieri de război, din care peste 66.000 au murit în 288 de lagăre din cele peste 500 care au existat pe teritoriul Rusiei; până în prezent, cercetările ambasadei României la Moscova în arhivele ruse au scos la iveală numele a cca.23.000 de prizonieri romani morţi în lagărele din Rusia (publicate parţial de ambasada în vara 2019); am evocat cadrul juridic care asigură colaborarea romano-rusa în domeniul comemorativ şi am punctat preocuparea noastră din ultimii ani pentru identificarea numelor şi a destinului zecilor de mii de ostaşi romani căzuţi pe front sau decedaţi în prizonierat în Rusia, respectiv pentru păstrarea şi cinstirea memoriei acestora. În context, am subliniat că urmaşii lor în România aşteaptă încă, de peste 70 de ani, o veste despre bunicii şi stabunicii lor care nu s-au mai întors acasă, dormind somnul de veci din Rusia; am adresat mulţumiri autorităţilor centrale şi locale participante la ceremonie, menţionând că ceremonia de sfinţire a monumentului şi pomenire după tradiţie a celor 163 de prizonieri romani înhumaţi în cimitirul de la Arsk/Rep.Tatarstan este prima dintr-o serie de 5 astfel de ceremonii ce vor avea loc în cadrului turneului cultural-comemorativ inedit, imaginat de ambasadorul României la Moscova, pentru marcarea Zilei Naţionale a României 2019 în 10 regiuni ale Federaţiei Ruse (peste 5000 km pe roţi), turneu la care participă un preot roman şi ansamblul folcloric profesionist "Tara Vrancei" din Focşani/România, care susţine spectacole în cele 10 regiuni.
Apoi, Părintele Ştefan Stanciu (Parohia Sf.Arhangheli din Ghencea, Bucureşti), care în ultimii 6 ani ne însoţeşte la toate manifestările comemorative în Rusia, a săvârşit serviciul religios de sfinţire a monumentului şi de pomenire a morţilor romani de război, pomenindu-i nominal pe prizonierii romani decedaţi în lagarul-spital de la Arsk, cf.documentaţiei arhivistice deţinute de ambasadă (a fost sprijinit la slujbă şi de preotul rus prezent la ceremonie).
După depunerea de către subsemnatul a unei coroane de flori şi a unei candele la monumentul recent ridicat, doamna Maria Murgoci, solista şi conducător al ansamblului "Tara Vrancei", a interpretat un "Bocet", compoziţie proprie inspirată din folclorul românesc, exprimând durerea unei mame care şi-a pierdut în Război pe Frontul de Est 3 feciori, după ce mai întâi îşi pierdu-se soţul în Primul Război Mondial. "Bocetul" şi sensibilitatea interpretativă a solistei Maria Murgoci, în fata monumentului prizonierilor romani, flancat de membrii ansamblului "Tara Vrancei" în costume populare şi cu drapelul în mâini, i-a emoţionat pe toţi cei prezenţi, inclusiv pe reprezentanţii locali, care au făcut aprecieri calde faţă de "modul cum romanii îşi comemorează militarii căzuţi în războaie".
La finalul ceremoniei, adjunctul şefului oraşului Arsk ne-a făcut o surpriză, înmânându-ne Lista cu cei 163 de prizonieri romani decedaţi şi înhumaţi în acest cimitir, identificată în arhivele ruse locale, exprimându-şi "speranţa că lista va fi utilă pentru informarea eventualilor urmaşi ai militarilor-prizonieri romani morţi în lagăre în timpul războiului şi înhumaţi în Tatarstan". O altă surpriză, care ne-a emoţionat profund, a fost invitaţia edilului tatar (de credinţă musulman) la sediul Administraţiei oraşului "la un ceai şi o gustare, pentru sufletele prizonierilor romani care dorm somnul de veci la Arsk, Republica Tatarstan, Federaţia Rusă". Am apeciat enorm gestul oficialului tatar musulman! Dumnezeu a vrut ca prizonierilor noştri înhumaţi departe de Tara şi cei dragi să li se facă şi tradiţională pomană, nu doar un monument...
Odihna lor şi pomenire lor veşnică!", a scris pe pagina de Facebook Vasile Soare, ambsadorul României în Federaţia Rusă.