Monumentul pe care stă scrisă legendara expresie „Pe aici nu se trece!“, ridicat cu banii unui ziarist. Revolta publicistului: „Toată fiinţa mea s-a simţit umilită“

Statuia Victoriei de la Ţişiţa

Statuia Victoriei de la Ţişiţa a fost construită de renumitul sculptor Oscar Han, la inaugurare fiind prezent chiar şi regele Carol al II-lea şi fiul său Mihai, viitorul succesor.

La 16 ani de la marile bătălii din Primul război Mondial, de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz, cunoscutul ziarist român Pamfil Şeicaru, pe atunci director al cotidianului Curentul din Bucureşti, a luat iniţiativa înălţării unui monument care să amintească de izbânda armatei române.

Este vorba despre monumentul Victoriei, aflat la Ţişiţa, la răscruce de drumuri, pe E85.

Indignat de faptul că eroii care au adus glorie ţării sunt daţi uitării, Pamfil Şeicaru s-a adresat prefectului de Putna de la acea vreme, cerând autorităţilor să-i pună la dispoziţie un teren pentru construcţia monumentului.

"Toate amintirile războiului s-au simţit batjocorite, toată fiinţa mea s-a simţit umilită văzând locul mântuitoarei încordări a naţiei, - istoricul loc al bătăliei de la Mărăşeşti - însemnat doar cu o inscripţie pe o bucată de tablă de tinichea agăţată ridicol pe doi pari de lemn - şi cum indignarea nu este suficientă spre a îndrepta ceva, pentru a înlătura această ruşine vă rog să-mi îngăduiţi a ridica pe a mea socoteală un monument al victoriei de la Mărăşeşti, exact pe locul unde este astăzi inscripţia, adică la intersecţia drumului Focşani - Mărăşeşti cu drumul Soveja. De aceea vă rog să-mi daţi autorizaţia de a ridica pe locul indicat Monumentul Victoriei”, îi scria Pamfil Şeicaru prefectului de Putna, respectiv Vrancea de mai târziu.

Autorităţile au aprobat cu bucurie iniţiativa şi au demarat procedurile pentru ridicarea monumentului, Pamfil Şeicaru obţinând serviciile cunoscutului sculptor român Oscar Han, la origini vrâncean după mamă.

A fost nevoie ca lucrarea să fie aprobată, potrivit legii de, Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor. Monumentul a fost ridicat în mai puţin de jumătate de an, inaugurarea sa fiind programată pentru data de 20 septembrie. Ceremonia s-a bucurat de prezenţa regelui Carol a II-lea, fiul său Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, mareşalul Alexandru Averescu precum şi mitropolitul Moldovei.

“Călătorul ce trece, nu bănueşte că această câmpie a Mărăşeştiului înverzită şi aurită de lauri şi holde, păstrează în sânul ei ca într-un tezaur casele eroilor de atunci. Nu bănueşte nici trecătorul, nici străinul şi mâine nu va bănui nici generatia nouă ce răsare şi creşte după porunca vremii, că aici odată, Oastea Marelui Rege Ferdinand I a scris cu sângele ei cea mai sublimă pagină de istorie a acestui popor. Cei ce au luptat şi cei ce au fost martorii acelei tragedii, vor păşi mai curând sau mai târziu, din colo de viaţă. Si atunci nu va mai fi cine să povestească celor ce n -au fost aici şi nici celor ce vin, despre apriga jertfă cu care la Mărăşeşti, s-a pecetluit fiinţa României Mari”, a spus în discursul său prefectul Vasile Ţiroiu.

Pentru lucrarea sa, pe care a donat-o judeţului, sculptorul Oscar Han a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Mărăşeşti.

Monumentul, pe frontispiciul căruia scrie Pe aici nu se trece, a fost amplasat iniţial  într-un rondou la încrucişarea DN Focşani - Mărăşeşti - Bacău cu DJ ce urcă la Panciu, în zona în care s-au dat marile bătălii.

“Monumentul ne prezintă statuia unei femei cu veşmânt drapat, ţinând în cele două mâini sabia ridicată deasupra capului gata oricând să lovească în vrăjmaşii care i-ar ataca ţara. Personajul respectiv simbolizează, în realitate, patria şi victoria repurtată în Războiul de Reîntregire. Statuia turnată în bronz, înaltă de 2.50 metri, se înalţă maiestuos pe un soclu din beton placat cu piatră. Soclul cu înălţimea de 5,30 metri se prezintă sub forma unui trunchi de piramidă, pe care, în partea superioară, s-a amplasat o placă de marmură pe care s-a inscripţionat deviza "Pe aici nu se trece!". În jurul monumentului s-a amenajat un spaţiu dalat cu plăci din piatră la care se accede pe trepte din beton placate cu piatră”, potrivit istoricului vrâncean Lelia Pavel.

În spatele monumentului, pe parapetul din beton placat cu aceleaşi dale din piatră, se află montate două plăci cu următoarele inscripţii: ,.De dincolo de viaţă fulgeră porunca lor. Iubirea de patrie",  cuvintele regelui Carol al II-lea, iar pe cea de a doua s-au înscris cuvintele lui Pamfil Şeicaru "Umbrelor sacre închinarea noastră".

În spate şi pe laterale, monumentul este încadrat de piloni paralelipipedici din beton, placaţi cu piatră, prinşi între ei cu lanţuri din fier.

Monumentul nu este singurul monument al celebrului ziarist. Mânăstirea Sf Ana din Orşova este ctitoria lui Pamfil Şeicaru, care a luptat la Orşova în anii Războiului pentru Reîntregirea Neamului. Scăpat cu viaţă, acesta a jurat că în acest loc va ridica o mânăstire în spiritul tradiţiilor noastre româneşti, biserica fiind ridicată între 1936 şi 1939.

Pamfil Şeicaru s-a născut în anul 1894 la Buzău şi a fost directorul celui mai combativ cotidian românesc dintre cele două războiae mondiale, Curentul. A fost ofiţer în armata română în Primul Război Mondial şi deputat în trei rânduri. A avut o orientare politică de extremă dreapta, astfel că după 1944 a plecat definitiv din ţară. A stat în exil, 30 de ani, în Spania, la Madrid, iar ultimii ani din viaţă i-a trăit în Germania, unde a şi murit în anul 1980.