Muzeul Vrancea a împlinit 90 de ani. Cine s-a aflat la conducerea instituţiei în acest interval

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sediul administrativ al Muzeului Vrancea
Sediul administrativ al Muzeului Vrancea

De anul acesta, conducerea Muzeului Vrancea este asigurată, în calitate de manager, de teologul şi publicistul Romeo Valentin Muscă.

Neobositul căutător prin arhive Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea, a ţinut să omagieze, în stil propriu, cei 90 de ani de activitate pe care-i împlineşte anul acesta o instituţie fundamentală, Muzeul Vrancei. 

Acesta a făcut o incursiune în timp şi ne prezintă cum a evoluat această instituţie din 1931, anul înfiinţării şi până astăzi.

„Plecat la drum în urmă cu aproape un veac, muzeul nostru judeţean este, cu siguranţă, instituţia  cu cel mai preţios patrimoniu mobil şi imobil din toate câte există în acest ţinut vrâncenesc. Înjghebat în  anul 1931 la iniţiativa savantului, geografului şi profesorului de altădată N. Al. Rădulescu, piesele muzeistice au ocupat atunci doar trei încăperi,  iar inventarul acestora nu cuprindea mare lucru.  Vânt puternic în pânzele instituţiei a început a bate abia din anii 1950 când directorul numit atunci,  marele  etnograf şi folclorist Ion Diaconu a pus un pariu important cu propria persoană şi a început a căuta prin  conacele şi pe la casele moşierilor expropriaţi din regiune toate piesele de valoare pe care aceştia le-au deţinut până la confiscare. Tezaurul găsit a fost fabulos, constând în tablouri, cărţi, fotografii, mobilă, obiecte de artă, dar Ion Diaconu a trebuit să lupte şi cu acele unităţi de stat care îndeplineau  sechestrul  şi doreau să-şi însuşească, mai ales în scop personal, acele podoabe de artă despre care muncitorii ce le ridicau si le transportau  nici nu bănuiau ce valoare puteau avea.

muzeul Vrancei

Tot zgândărind cu reclamaţii pe şefii de la acele unităţi economice ce preluau bunurile foştilor exploatatori ai poporului, Diaconu s-a trezit arestat, întemniţat  şi expediat  la reeducare prin diferite colonii de muncă, pentru vina, stabilită de magistraţii de odinioară, conform codului penal al vremii (evident inspirat din cel sovietic) că a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă, care a pus în pericol  statul.  După Ion Diaconu a urmat la conducerea muzeului Gheorghe Constantinescu şi sub direcţiunea acestuia au început în forţă săpăturile arheologice, a fost amenajat laboratorul de restaurare, s-au procurat cele două imobile ce au devenit sediile  instituţiei , situate ambele pe B dul Gării la nr 1 si 8, dintre care în prezent a mai rămas la dispoziţia muzeului doar cel de la nr 1, aflat în restaurare . Tot atunci a început o amplă acţiune de procurare a obiectelor cu valoare muzeistică de la diverşi particulari , fondurile alocate pentru această operaţiune fiind mai mult decât generoase. În anul 1967 , sub acelaşi Gh. Constantinescu au intrat în administrarea instituţiei Casele memoriale Moş Ion Roată, Alexandru Vlahuţă şi Jilişte. În vremea următorului director, prof V Nămoloşanu, la sediul principal al muzeului a avut loc o reparaţie capitală,  cam prin perioada  1971-1973. După ce V. Namoloşanu a fost numit   şef al Filialei locale a Arhivelor Statului,  funcţia de director la Muzeul Vrancei a revenit din nou lui Gh. Constantinescu, dar la 1 noiembrie 1977  a fost  eliberat din această calitate   şi trimis muzeograf la Rezervaţia de arhitectură populară vrâncenească din Crângul Petreşti.  A urmat  noul director, tovarăşa Carcadia Georgeta, în timpul căreia Muzeul s-a transformat în Complexul Muzeal Vrancea (prin comasarea tuturor unităţilor din domeniu), iar planurile de săpături arheologice au căpătat  un şi mai mare avânt, avându-l în avangardă pe regretatul Victor Bobi.  De asemenea, s-a procedat şi la sporirea numărului de obiecte cu valoare istorică  achiziţionate  de la numeroşi particulari.
Pe la anul 1984, Carcadia Georgeta a fost promovată în fruntea Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă, iar la Complexul Muzeal Vrancea a ajuns director Radu Vornicu, care pe perioada celor doi ani s-a dovedit neobosit în acţiunea de a spori zestrea instituţiei, cu toate că deseori  activitatea specifică  s-a axat, în acea vreme, şi  pe omagierea epocii celor mai măreţe înfăpturi din istoria patriei noastre -Epoca Ceauşescu.

muzeul Vrancei

A urmat la direcţiune, din 1987,  Horia Dumitrescu, promovat  din funcţia de director  la Comitetul de Îndrumare al Creaţiei Populare şi a Miscării Artistice de Masă.  Instituţia muzeală a trecut cu bine peste evenimentele zguduitoare din decembrie 1989, fiind prins, în povestea ei de atunci, un personaj interesant -muzeograful Virgil Măgureanu , viitorul şef al SRI după anul 1990. Tot după acest an Complexul Muzeal Vrancea a revenit la vechea denumire de Muzeul Vrancei şi a dăinuit cu această titulatură  şi sub această direcţiune  30 de ani, confruntându-se cu problemele specifice tranziţiei,  de la  retrocedări de sedii ale instituţiei până la diminuarea, din motive obiective, a săpăturilor arheologice . Totuşi graţie neobosiţilor muzeografi s-a pus altceva în locul acţiunilor pentru care nu mai exista finanţare şi anume s-a editat excelenta Cronică a  Vrancei şi alte zeci de publicaţii printre care Protocoalele Comisiei Centrale de la Focşani, Istoricul Garnizoanei Focşani (Divizia a 6 a Infanterie), Profesorii de altădată ai judeţului nostru. În timpuri mai recente am aflat toţi că funcţia de director a fost înlocuită cu cea de manager, iar de foarte curând în locul fostului director -manager, Horia Dumitrescu a venit manager Romeo Valentin Muscă (teolog. publicist, iniţiator de evenimente etc). Aşa că în încheiere  un La Multi Ani instituţiei, dar şi succes şi spor în îndeplinirea sarcinilor de serviciu până la împlinirea centenarului şi după aceea”, scrie Florin Dîrdală.

muzeul Vrancei
Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite