Oraşul secret din subteranul „patriei cutremurelor” din România. Ce poveşti fabuloase ascunde locul
0
Cu mai bine de 200 de ani în urmă, Focşani era un important punct comercial şi militar. Din acest motiv, negustorii care nu voiau să plătească taxe au creat o reţea de tuneluri subterane. Astăzi se mai păstrează foarte puţin din istoria acestor catacombe, după ce comuniştii au demolat şi au construit blocuri în tot oraşul.
Cutremurul devastator din 4 martie 1977 a provocat distrugeri majore în România, astfel că autorităţile vremii au decis ca mii de clădiri să fie demolate, pentru a fi construite altele noi. La Focşani, în judeţul cunoscut ca „patria cutremurelor din România“, au fost descoperite, cu acea ocazie, care a însemnat şi o nouă sistematizare a oraşului, foarte multe adăposturi subterane, pe care autorităţile vremii le-au distrus în mare parte, pentru a face loc blocurilor şi clădirilor noi.
Istoricii au studiat proveninţa acestor adăposturi subterane şi au ajuns la o concluzie tulburătoare, şi anume că în urmă cu mai bine de 200 de ani aici a existat un adevărat oraş subteran. Focşani era un oraş de graniţă împărţit în două: Focşani-Moldova, reşedinţă a judeţului Putna şi Focşani-Muntenia, reşedinţa judeţului Râmnicu Sărat, ambele despărţite de râul Milcov, unirea celor două orăşele având loc în timpul domnitorului Al. I. Cuza.
Ca oraş de graniţă, negustorii de atunci aveau nevoie de o reţea de tuneluri subterane, întinsă, unde marfa era păstrată în condiţii bune, la răcoare, dar această reţea avea şi alt rol bine determinat, servind la contrabanda cu alcool, evitându-se astfel taxa de graniţă. Altfel spus, tunelurile îi ajutau pe negustori să facă afaceri profitabile.
Beciuri construite cu migală din cărămidă roşie
„Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri şi în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării, dar ele sunt peste tot“, precizează prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea.
Potrivit lui Horia Dumitrescu, cei mai mulţi negustori erau evrei, iar beciurile erau construite cu mare migală, din cărămidă roşie, pe diferite niveluri, pentru a-i deruta pe hoţi şi năvălitori. Practic se făceau beciuri unul peste altul, în care primul era gol, iar în restul se puneau valorile, la nevoie fiind o ascunzătoare şi pentru oameni.
FOTO: Beci subteran conservat aşa cum a fost găsit de un proprietar din Focşani
Un fost primar al municipiului Focşani, tânăr inginer constructor în anii sistematizării, susţine că trei sferturi din oraşul de astăzi este construit pe vechea reţea de tuneluri subterane. Acesta ne-a povestit una dintre experienţele pe care le-a trăit cu ocazia construcţiei hotelului din centrul oraşului. „Pe locul unde se află astăzi Hotelul Unirea, era un beci imens. A fost nevoie să-l aruncăm în aer cu dinamită, pentru că nu am reuşit să-l dărâmăm cu picamerele. Un tunel similar am găsit şi când s-a făcut restaurantul Zimbru. Din ce ştiu eu, trei sferturi din Focşani este construit pe beciuri. Înainte de a se ridica noi construcţii, beciurile au fost umplute cu beton“, ne-a spus fostul primar Decebal Bacinschi.
De asemenea, în faţa fostei Biserici Domneşti, au fost descoperite şase beciuri, fiecare cu lungimea de 12 metri, lăţimea de opt metri şi înălţimea de 2,80 metri. Acestea comunicau între ele şi cu exteriorul printr-un gang. Tot aici, pe sub dughenele care înconjurau biserica, exista un tunel boltit care ieşea într-un gang asemănător ce mergea până la biserica Sf. Dumitru, iar de acolo, după cum spune tradiţia, „pe sub gârla de hotar“, până la mănăstirea Sf. Ioan din Muntenia.
„Labirint accesibil doar cunoscătorilor“
Astfel de adăposturi sunt descoperite cu ocazia unor lucrări de construcţii chiar în zilele noastre. În urmă cu câţiva ani, a fost descoperit un astfel de loc lângă sinagogă, în timp ce se săpa pentru fundaţia unei case. Proprietarul a fost nevoit ulterior să sape la peste cinci metri adâncime şi să umple cu beton adăpostul subteran găsit. Tot într-o zonă centrală din Focşani, Primăria a fost nevoită să oprească temporar lucrările la o investiţie unde se proiectase o parcare tot din pricina unui astfel de beci. Potrivit unor documente de arhivă, cele mai multe asemenea adăposturi se găseau pe strada Brăilei, în număr de 25, şi pe strada Mare a Unirii, în număr de 24.
FOTO: O nouă construcţie, un nou beci subteran
Conform unei corespondenţe purtate în 1934 între Primăria oraşului Focşani şi Cercul de Recrutare Judeţean Putna, erau în număr de aproximativ 280 de beciuri.
La Arhivele Vrancea s-au păstrat documente care arată că în 1933 Comisia Superioară de Apărare Pasivă a României a solicitat întocmirea regulamentelor de apărare, care prevedeau, printre altele, indicarea obligatorie a numărului, dimensiunilor şi locurilor unde sunt amplasate adăposturile subterane. În hârtiile vremii s-a calculat şi numărul persoanelor care se vor putea refugia în aceste adăposturi, în cuprinsul oraşului Focşani fiind posibilă protejarea a aproximativ 15.000 de locuitori. Asta în condiţiile în care, la acea dată, oraşul avea un număr dublu de locuitori.
„Dacă am putea pune la un loc toate aceste beciuri din Focşani ar rezulta o încăpere subterană imensă de circa trei kilometri lungime şi aproximativ 1.000 de metri lăţime, o treime din suprafaţa actuală a oraşului, lucru care ar explica într-o oarecare măsură imaginaţia bogată a localnicilor cu privire la un oraş subteran şi secret, un adevărat labirint accesibil doar cunoscătorilor“, ne spune Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
Dintr-o posibilă atracţie turistică, o zestre subterană care ar fi putut fi conservată, au rămas puţine mărturii şi câteva documente prăfuite într-un depozit de arhivă. Iar promisiunile din campaniile electorale, despre descoperirea oraşului subteran, nu au depăşit acest stadiu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO VIDEO Străzi din Focşani, înghiţite de catacombe. O nouă groapă adâncă a apărut la "Ceasul Rău"
Se încarcă comentariile...
