Prima Horă a Unirii „La Podu di chiatră”. Cum a scos în stradă domnitorul Cuza un oraş întreg
0Acum 162 de ani, Focşaniul a avut un rol extrem de important în realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca primul domnitor al statului naţional.
În 1859, la Focşani a lucrat cel mai numeros Comitet Unionist din zona Moldovei, care număra aproximativ 200 de membri, iar în timpul alegerilor pentru Divanul Ad – hoc (un fel de Parlament), locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern.
În acele momente, s-a pus chiar problema ca Focşaniul să devină Capitala Principatelor Române, lucru care nu s-a mai realizat în cele din urmă, pentru că, spun istoricii, oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.
Totuşi, aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii.
Aici, cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la 5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti
La vremea respectivă, oraşul era despărţit în două, Focşani Moldova şi Focşani Muntenia, iar desfiinţarea hotarului dintre ele crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.
"Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă şi în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, împodobite cu verdeaţă şi înfăşurate în pânză tricoloră. Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, păcură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare", potrivit istoricului focşănean Horia Dumitrescu.
S-au aprins şi artificii
Conform documentelor de arhivă, primăria oraşului a cheltuit pentru întâmpinarea domnitorului 6.630 de lei, din care 1.354 de lei s-au plătit pe artificii. Aproape în toate casele din Focşani s-au arborat drapele tricolore.
Când şi-a făcut apariţia Alexandru Ioan Cuza, valuri de flori s-au revărsat în calea sa, iar muzicile militare venite de la Bucureşti şi Iaşi, precum şi tarafurile de lăutari din oraş au dat start bucuriei.
"Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a poruncit ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilităţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, "La Podu di chiatră", unde au jucat cu toţi "Hora Unirii", mai spune Horia Dumitrescu.
În acea seară, domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, printre care şi pe celebrul Ion Roată, reprezentantul ţăranilor.
La Bucureşti, domnitorul a mărturisit apropiaţilor săi că nicăieri nu fusese mai bine primit ca la Focşani.
Pe strada din Focşani care poartă astăzi numele Comisia Centrală a funcţionat primul parlament al ţării.
Vă recomandăm să mai citiţi:
De ce s-a opus Mihail Kogălniceanu ca oraşul Focşani să devină capitala Principatelor Române
Se încarcă comentariile...
