Focşani

articolul anterior articolul urmator

Tezaurele de aur şi argint descoperite în zona Vrancea, valoroase în colecţiile muzeelor naţionale sau particulare

1
24 Oct 2021 06:40:30
Autor: Borcea Stefan
Două din monedele de aur găsite la Mărăşeşti  FOTO: Muzeul Naţional de Istorie
Două din monedele de aur găsite la Mărăşeşti  FOTO: Muzeul Naţional de Istorie

Zeci de tezaure au fost descoperite acum mai bine de un secol pe teritoriul judeţului Putna (Vrancea de azi), specialiştii estimând că acestea reprezintă doar o mică parte din comorile care stau şi acum ascunse în subsolul judeţului.

Căutarea de monede sau de obiecte preţioase din trecut  poate produce o satisfacţie enormă, evident  sufletească,  şi nu materială, pentru că în conformitate cu legea patrimoniului orice astfel de descoperire trebuie predată într-un timp scurt autorităţilor, care în urma unei evaluări poate stabili şi o cale de răscumpărare.

Specialiştii afirmă că nu este deloc uşor să cauţi vechile comori, iar pentru acest lucru trebuie să investeşti o mică avere.

Făcând abstracţie de descoperirile întâmplătoare, găsirea unei comori este de cele mai multe ori rezultatul unei pregătiri şi planificări riguroase. Un prim indiciu referitor la existenţa unor obiecte de valoare poate fi obţinut din povestiri, arhive, cărţi sau din alte surse. Şi astfel munca de-abia începe, căci este nevoie ca informaţiile, de obicei lacunare, să fie întregite, să ştii în ce circumstanţe s-a petrecut dispariţia, detalii despre comoară, locul unde s-ar putea afla şi multe altele.

Un început ar fi verificarea arhivelor vechi, accesibile oricui, din cercetarea rapidă a acestora rezultând  câteva  idei interesante.

"Se pomeneşte de o legendă veche răspândită în zona Soveja –Câmpuri, anume "Şipotul lui Bucur", despre care se spune că ar fi fost un haiduc vestit al Vrancei, care ar fi ascuns prada luată de la boieri în aceşti munţi, unii bătrâni găsind monede vechi pe cărări de munte, mai precis în coasta Dealului Răchitaşul de unde se prelinge, cristalin şi rece, acest pârâu ce izvorăşte din „Comoara lui Bucur". Chiar aici, sub Răchitasul, legendele bătrâneşti spun că într-o tainiţă din stâncă haiducul îşi păstra comorile", spune Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Legendele legate de acest loc nu se opresc la plecarea lui Bucur cu oile în lunca Dâmboviţei. Mai târziu, haiducii care făceau legea pe acele plaiuri s-au folosit de "Masa lui Bucur" ca loc de vieţuire. Dat fiind faptul că este situată în cel mai înalt vârf, se putea observa tot ce mişcă până la câmpie. Undeva, mai sus, pe culmea vârfului de munte, se spune chiar că există o comoară a haiducilor, pe care au îngropat-o înainte să fie prinşi de poteră. Asta este părerea localnicilor, dintre care unii mai în vârstă, plecaţi fiind cu animalele la păscut în acea zonă, au găsit paturi improvizate din cetina de brad, arme şi bani din aur. S-a crezut că  toate acestea erau ale haiducilor care se aciuiaseră aici  şi că ar mai fi şi alte lucruri preţioase ascunse. Arhivele infirmă o parte dintre legendele de mai sus şi confirmă altele.

"În anul 1867, primarul comunei Câmpuri a transmis Prefecturii judeţene că mai mulţi locuitori ai acestei comune, în număr de 13  persoane, timp de două luni de zile,  s-au suit în Muntele Răchitaşului, unde se zice din bătrâni că ar fi comoara lui Bucur şi au săpat acolo necontenit o groapă în formă de puţ de aproape cinci stânjeni adâncime-10 metri şi un stânjen lăţime 2 metri, dând doar peste nişte lemne şi  o  piatră neagră.  Primarul a întocmit proces verbal, a menţionat ca groapă săpată de  câmpureni  era localizată de fapt  pe moşia statului  Vizantea, a trimis autorităţilor acea piatră neagră de culoarea smoalei  predată  de săpători şi a rugat pentru alte dispoziţii. Ori că săpătorii nu au declarat cu adevărat cele găsite, ori că au ajuns la o înţelegere cu primarul sau chiar nu au găsit nimic aşa cum s-a consemnat nu se poate şti", mai spune istoricul Florin Dîrdală.

Oricum, în document se indică faptul că acea comoară ar  fi în   zona Soveja -Câmpuri şi Vizantea, în Muntele  Răchitaşul, situat între comunele respective.

Crucea de aur de la Goleşti

10 ani mai târziu documentele păstrate la  Arhivele Naţionale Vrancea  relatează o altă descoperire, de această dată în comuna Goleşti, unde la o revărsare a  apelor râului Milcov s-a prăbuşit un mal, iar nişte copii,  jucându-se, au găsit o cutie în care se găsea o cruce de aur în greutate de 10 aproximativ 10-15 kg şi asupra căreia se vedeau mai multe semne unde au  fost pietre scumpe.

Poliţia Focşani, care a fost informată  că  această podoabă  antică   a fost luată de preotul comunei Goleşti, de unde s-a  predat Episcopiei Buzău, a rugat Prefectura Putna să facă apel la Ministerul de Interne pentru că această  cruce să fie recuperată de la episcopie şi predată la Muzeul Naţional din Capitală.

După alte câteva decenii, în jurul anului 1900, la Mărăşeşti, a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune, fiind alcătuit din 800 monede de aur din sec III şi I înainte de Hristos, emise de regii macedoneni Filip al II-lea, Alexandru cel Mare şi Lysimach. El dovedeşte strânsele legături dintre lumea geto-dacă cu cea greco-elenistică.

Tezaurul se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, dar şi în alte colecţii din ţară. 82 de piese din tezaur au ajuns la un colecţionar, pe nume C. Alessandrescu, care le-a lăsat moştenire fiilor, aceştia vânzându-le la Londra.

Doi ani mai târziu, un locuitor din Bătineşti  anunţa oficialităţile că a descoperit în curtea sa 270 monede de argint. Tot în această perioadă, în comuna Răcoasa se raporta că doi locuitori sunt bănuiţi că au găsit o  comoară d  52 de kg, dar pentru că nu au predat-o autorităţilor ci au încercat ascunderea şi valorificarea ei pe alte  căi au rămas cu buza umflată fiind înşelaţi de partenerii de  afaceri necurate.

Urmează alte descoperiri întâmplătoare precum cea de la Mera din 1927 sau 1929, la Domneşti,  constând în numeroase monede vechi, iar şirul acestor apariţii numismatice  nu se încheie aici.  

"Dintr-o  extraordinară lucrare a regretatului muzeograf şi arheolog Victor M. Bobi aflăm că în zona de Curbură a Carpaţilor săpăturile, în special cele organizate ştiinţific, dar şi cele întâmplătoare au dus la descoperirea a puţin  peste 2500 de monede antice, dintre care de departe ies în evidenţă cele 800 de piese de aur de la Mărăşeşti, alături de alte 3 tezaure extrem de valoroase de la Dumbrăveni, Răcoasa şi Voloşcani", ne-a mai precizat istoricul Florin Dîrdală.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase

Povestea celor 30 de kilograme de aur dispărute, pentru care statul a obţinut daune de 5,2 milioane de dolari
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Richard Carroll
24.10.2021, 13:41:30

Ca sa stiti la ce dezinformare va expuneti pe acest forum, iata un raport live al postarilor antivacciniste pe forumurile Adevarul: https://telegra.ph/LIVE---Postaci-Antivaccin-Forumurile-Adevarul-10-20 Iata de ce suntem colonia de leprosi a Europei.

Modifică Setările