Focşani

articolul anterior articolul urmator

Securiştii Vrancei: Turnătorul „Bratosin”, apărătorul justiţiei în Parlamentul României, iar torţionarul Gheţu, protectorul copiilor

0
27 Feb 2013 09:08:42
Autor: Borcea Stefan
Ciprian Nica, alias Bratosin, faci legi în Parlamentul României
Ciprian Nica, alias Bratosin, faci legi în Parlamentul României

Anul trecut, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis că deputatul PSD Ciprian Nica a fost informator al fostei Securităţi pe vremea când era elev la Ploieşti.

Unul dintre cei mai mari apărători ai justiţiei la nivel declarativ din Parlamentul României este deputatul vrâncean Ciprian Nica, aflat la al doilea mandat.

Deşi de fiecare dată când a candidat pentru această demnitate în Parlamentul Românei a fost obligat să-şi precizeze raporturile sale cu fosta securitate, negând orice fel de colaborare, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat după expertize care au durat trei ani calitatea de colaborator al Securităţii pentru Ciprian Nica, în procesul pe care acesta îl avea pe rol încă din anul 2008, când a fost deconspirat ca informator al Securităţii.

Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, social democratul Ciprian Nica a semnat un angajament cu Securitatea în 1976, pe când avea 18 ani şi era elev, sub pseudonimul „Bratosin", recrutarea acestuia fiind făcută "pentru a asigura o supraveghere cât mai bună a mediului de elevi". Din documentele de arhivă reiese că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă.

„Într-una din serile petrecute în camera elevului N.M., unul dintre elevii străini, F.A., întreţinea discuţii politice, şi anume despre capitalism, despre diferenţa dintre viaţa din socialism şi capitalism”, scria tânărul Ciprian Nica în notele transmise Securităţii.

Colegii care ascultau Europa Liberă erau şi ei pârâţi: „Numitul B.T., elev în anul V, împreună cu colegul său, ascultă frecvent emisiunile postului de radio Europa Liberă. De asemenea, vecinii (...) participă la ascultarea emisiunilor acestui post”, apare în dosarul de Securitate al lui Nica. În acea vreme Ciprian Nica era elev la Liceul de Muzică şi Arte Plastice Ploieşti. Deputatul a făcut apel la decizia Curţii de Apel.

 

Toader Gheţu l-a turnat pe Liviu Ioan Stoiciu

Un alt securist vrâncean care a pierdut procesul cu CNSAS este Toader Gheţu, fost maior de securitate, devenit după Revoluţie mâna dreaptă a lui Marian Oprişan la Consiliul Judeţean Vrancea şi mai apoi apărătorul copiilor, ca director  la Direcţia pentru Protecţia Copilului Vrancea, funcţie din care a ieşit la pensie.

Toader Gheţu, a pierdut definitiv acţiunea intentată CNSAS, prin care solicita să se constate că instituţia nu avea dreptul să îi verifice dosarul de colaborator al Securităţii, întrucât singur recunoscuse acest lucru. În 2011, Curtea de Apel Bucureşti i-a respins acţiunea ca neîntemeiată şi că excepţia de nelegalitate a actului administrativ atacat este inadmisibilă. După aproape un an, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat acelaşi lucru. Astfel, prin decizia nr.2699/11.05.2011, judecătorii ÎCCJ au respins recursul lui Toader Gheţu ca nefondat, de această dată hotărârea fiind irevocabilă.

Toader Gheţu a recunoscut că a fost ofiţer al fostei Securităţi până în 1992, susţinând însă, ca mai toţi colegii săi deconspiraţi, că în urma notelor informative pe care le semna nimeni nu a fost arestat sau trimise în judecată. Printre persoanele „urmărite” de Gheţu s-au aflat foarte mulţi dizidenţi ai regimului comunist, printre care şi scriitorul Liviu Ioan Stoiciu

Potrivit site-ului Avocatura, instanţa a stabilit că Ghetu a fost căpitan al Inspectoratului Judeţean Vrancea şi "toate măsurile întreprinse de reclamant au încălcat flagrant drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”. Ca şi exemple menţionate în decizia instanţei este aprobarea unui "referat de investigaţii” privind verificările unei persoane şi a familiei acesteia, bănuite că adepţi ai unei orientări religioase, persoana respectivă fiind menţionată în acele note ca şi complice "la difuzarea unor materiale religioase introduse clandestină în ţară”.

Tot aici, este menţionat un ordin al lui Ghetu, care a dus la sustragerea din locuinţa unor alte persoane a două scrisori primite de la ambasade din Bucureşti.

În motivare se mai arată că, în acelaşi context, fostul cadru militar ar fi dat dispoziţii pentru copierea unei chei a "locuinţei persoanei urmărite”, pentru a se afla dacă aceasta e vizitată de cetăţeni străini. Curtea a remarcat de asemenea că, în vechiul regim comunist, "sancţiunea care constă în avertizarea sau a punerii în dezbatere publică, a comportamentului unei persoane, au afectat psihic, aşa cum era şi firesc, persoanele supravegheate”.

După 1990, Toader Ghetu a lucrat în Primăria Mărăşeşti, la Prefectura Vrancea şi, ulterior, la Consiliul Judeţean. În 2003, deţinea funcţia onorifică de reprezentant al comunităţii în Comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanta şi drepturile omului, din cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică. Ulterior, în 2005, a devenit director al DGASPC Vrancea.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările