10 lucruri de care trebuie să ţineţi cont la schimbarea antigelului. Cum se verifică nivelul lichidului de răcire pentru a nu suferi arsuri grave

Mulţi îl lasă să zacă în motor şi radiator cu anii, neştiind că trecerea timpului îi afectează proprietăţile. Cu fiecare zi în care avansăm în sezonul rece, există riscul ca şoferii să suporte reparaţii extrem de costisitoare în lipsa antigelului cu punct de congelare adecvat.

Apa a stat dintotdeauna la baza sistemelor de răcire ale automobilelor, dar dacă iarna este utilizată singură, aceasta are efecte distrugătoare pentru motor. Cel mai grav lucru este faptul că apa se solidifică la zero grade Celsius, mărindu-şi în acelaşi timp şi volumul, ceea ce determină spargerea blocului motor. Din acest motiv este necesară amestecarea cu o substanţă ce coboară punctul de îngheţ, mai precis antigelul.

De mulţi ani se utilizează substanţe pe bază de glicol etilenic şi aditivi care îndeplinesc diverse sarcini. Funcţia anticongelare variază în funcţie de concentraţie (se pleacă de la -12 grade Celsius, cu 25% glicol şi restul apă, la -65 de grade Celsius, cu 70% antigel şi 30% apă).

Pe lângă împiedicarea îngheţului fluidului de răcire, lichidele moderne au proprietăţi anticorozive (împiedică agresiunea fluidului asupra metalelor cu care vin în contact), antidepunere şi antispumă.

”Puterea antidepunere este necesară pentru a evita formarea depozitelor de calcar sau de altă natură, care ar putea reduce schimbul termic şi astfel eficacitatea sistemului. Această din urmă poate fi compromisă şi de formarea de spume provocate de circulaţia lichidului, ce se contracarează prin folosirea unor aditivi speciali. Este important ca şoferii să reţină că antigelul pe care îl folosesc trebuie să fie compatibil cu materialele din motorul maşinilor pe care le conduc”, explică Marcel Boghian, inginer auto.

Alegerea antigelului trebuie să se facă ţinând cont de materialele din care este fabricat motorul. Din acest motiv, firmele care produc maşini afişează deseori caracteristicile specifice (la fel cum se întâmplă şi cu uleiul de motor) pe care antigelul trebuie să le îndeplinească pentru a fi folosit fără a cauza avarii. În trecut, nu au lipsit situaţiile în care monoblocurile din aliaj uşor au fost supuse unei coroziuni iremediabile din cauza lichidelor de răcire inadecvate.

După cât timp îşi pierde calităţile antigelul

Proprietăţile aditivilor tind să scadă în timp, făcând de obicei necesară înlocuirea lichidului după doi până la patru ani. Dacă aveţi deja antigel, dar este mai vechi de doi ani, atunci acesta trebuie schimbat. Trecerea timpului afectează punctul de îngheţ al amestecului.

Treptat, acesta îşi pierde din temperatura de îngheţ garantată şi astfel circuitul de apă al motorului poate îngheţa,  provocând daune importante. ”Atenţie la alegerea antigelului! Întotdeuna trebuie să respectaţi indicaţiile producătorului. Un amestec de substanţe nepotrivite poate distruge circuitul şi pompa de apă”, avertizează inginerul Marcel Boghian.

La ce temperaturi ar trebui să reziste amestecul antigel?

În România, este cunoscut că avem episoade de ger năprasnic, de aceea este bine ca antigelul pe care îl folosiţi să aibă punctul de îngheţ la -35, chiar -40 de grade. Este important să ştiţi că este indicat să nu măsuraţi punctul de îngheţ imediat după ce aţi completat nivelul de antigel, întrucât rezultatul poate fi fals.

Cel mai bine este să testaţi cu un densimetru special punctul de îngheţ al antigelului, iar dacă este nevoie, să îl completaţi. Dacă pe parcursul verii aţi avut pierderi de lichid de răcire şi aţi completat nivelul cu apă distilată, există mari şanse că acesta să-şi fi micşorat densitatea. Că să asigure un punct de răcire de -35 sau -40 de grade Celsius, densitatea acestuia trebuie corectată corespunzător la un atelier de service.

Cum verifici lichidul de răcire

Nivelul lichidului de răcire trebuie să fie, evident, între minim şi maxim. Extrem de important de ştiut este că verificarea nivelului de antigel trebuie să se facă cu motorul rece, în caz contrar lichidul fierbinte vă poate sări pe faţă sau corp şi vă puteţi alege cu arsuri foarte grave. Completarea se face cu lichid de răcire gata preparat (adică deja diluat), sau amestecând antigel pur cu cantitatea de apă justă (e bună şi cea de la robinet).

”Verificaţi etanşeitatea conductelor şi nivelul lichidului în vas pentru a detecta eventualele scurgeri din sistem. Dacă nu este destul antigel în sistemul de răcire, atunci circuitul de apă al motorului poate îngheţa şi astfel poate provoca daune importante”, punctează inginerul Marcel Boghian.

Antigelul este necesar şi la temperaturi pozitive

Antigelul se utlizează pe întreagă perioadă a anului, nu doar iarna, aşa cum în mod greşit cred unii şoferi, deoarece protejează componentele maşinii de rugină şi creşte temperatura de fierbere a lichidului de răcire.

Atunci când nivelul de răcire scade, temperatura motorului creşte rapid, mai ales vara, ducând la arderea garniturii de chiulasă. Prin urmare, asiguraţi-vă că lichidul este la nivel optim, eventual completaţi-l respectând instrucţiunile producătorului. De asemenea, la drumuri lungi sau concedii, luaţi cu voi în maşină un bidon de rezervă.

Nu în ultimul rând, schimbul de antigel nu trebuie făcut lăsând în urmă un mic dezastru ecologic.  Fluidele golite din maşină nu pot fi abandonate la un loc cu gunoiul menajer, întrucât sunt nocive. Lichidul de răcire este un amestec de glicol şi apă, dar este contaminat în timpul funcţionării motorului cu ulei şi cu alte substanţe. Pentru a limita contaminarea mediului înconjurător cu substanţe periculoase, fluidele de răcire uzate nu trebuie deversate la canalul colector, ci reciclate corespunzător la un centru specializat.