Învăţătorii nu vor Evaluare Naţională şi Bacalaureat în 2020. „Se vor putea asigura câte doi puşcaşi marini care să îl flancheze pe fiecare zurbagiu în parte?“

Foto: arhivă Adevărul

Asociaţia Naţională a Învăţătorilor din România a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României, Senatului, Camerei Deputaţilor, Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Consiliului Naţional al Rectorilor, în care cere ca cele două examene naţionale să nu se ţină în acest an pe motiv că nu ar fi relevante.

Scrisoarea deschisă trimisă principalelor instituţii din România de către Asociaţia Naţională a Învăţătorilor din România:

”Din capul locului subliniem că nu aducem nicio acuză nimănui în privinţa gestionării de până acum a situaţiei apărute în 2020 şi nu avem ceritudinea că altcineva putea lua măsuri mai bune. Până acum, elevii şi studenţii au continuat învăţarea de la distanţă, unii mai serios, unii mai superficial, lucru care se întâmplă şi în vremurile bune.

Sunteţi însă instituţiile/oamenii care sunteţi chemaţi să decideţi în aceste zile cum îşi va finaliza generaţia 2020 gimnaziul, liceul, licenţa, masterul şi doctoratul. Iată câteva consideraţii şi propuneri:

O raţiune greu de înţeles: licenţă, masterat şi dictorat online (de acasă) şi absolvirea gimnaziului şi liceului neaparat în şcoli., sub pază.

a) Ministrul Educaţiei şi Cercetării, alături de Consiliul Naţional al Rectorilor, Sindicatul Alma Mater şi de asociaţiile studenţeşti, au analizat şi au oficializat organizarea în sistem on-line a examenelor de semestru, de an şi de finalizare a studiilor de învăţământ superior (vezi Monitorul Oficial şi hotărârile celor mai prestigioase universităţi din Iaşi, Bucureşti şi Cluj publicate pe site-urile lor).

b) Universităţile noastre vor face admiteri la studii fără notele de la bacalaureat, fără examene, doar în baza mediilor din anii de liceu (vezi MO şi hotărârile universităţilor), după exemplul Suediei în care nici nu există examen de bacalaureat.

c) Nu înţelegem de ce viitorii medici, profesori, jurişti şi ingineri pot să îşi ia diploma de licenţă, masterat şi doctorat prin examene online (şi apoi să ne lăsăm viaţa şi ţara pe mâinile lor), iar examenele elevilor de 13 şi 17 ani (în cazul cărora vor mai trece mulţi ani până să ajungem pe mâinile lor) trebuie neapărat organizate strict în şcoli, sub supravegherea profesorilor şi a camerelor video. Credeţi că sunt argumente serioase pentru asemenea decizii radical opuse?

d) Propunem:

- Să respingeţi, prin decizia dumneavoastră, ideea aducerii elevilor în iunie în şcoli pentru pregătire şi să hotărâţi renunţarea susţinerii evaluării naţionale şi a bacalaureatului în acest an, situaţia şcolară să fie calculată pe baza mediilor anuale şi din semestrul I.

- Să adăugaţi în actul juridic ce vă este supus votului şi un articol vizând organizarea unei licitaţii pentru înfiinţarea Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare de e-learning prevăzute de art. 70 din legea educaţiei: „Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala. Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.”.

e) Argumente privind examenele:

1. Examenele (dacă s-ar ţine) nu ar fi oricum relevante din cauză că mulţi elevi (poate chiar dintre cei valoroşi) nu vor risca să participe la ele. Unii nu ar fi primiţi nici dacă ar vrea (vezi recomandările mediului sanitar pentru elevii cu afecţiuni sau care locuiesc cu părinţi/bunici cu afecţiuni de sănătate sau peste 65 ani;

2. Ce se va întâmpla dacă vor fi mulţi profesori care să refuze să fie evaluatori sau supraveghetori? Şi în anii anteriori au fost greu de găsit voluntari. Unii nu ar fi primiţi nici dacă ar vrea (vezi recomandările mediului sanitar pentru profesorii cu afecţiuni sau care locuiesc cu soţ/mamă/tată/socru/soacră de peste 65 ani/cu afecţiuni de sănătate);

3. De bună seamă că ar fi alocaţi bani cu nemiluita pentru măşti, mănuşi, dezinfectanţi, termometre, despărţitoare şi pază. În mod cert că se va elabora un protocol de mişcare a elevilor prin şcoală. Îl vor respecta însă copiii/tinerii, mai toţi gata să îşi descarce energia acumulată în lunile de consemn acasă? Nu sunt printre ei oare şi copii ai adulţilor care nu au respectat nici până acum restricţiile? Se vor putea asigura câte doi puşcaşi marini care să îl flancheze pe fiecare zurbagiu în parte?

4. Profesorii sunt singurii care răspund legal de viaţa şi siguranţa elevilor în şcoli (minorii nu răspund în faţa legii, pot fi cel mult mustraţi dacă încalcă vreun protocol). Îşi vor lua profesorii această răspundere legală de a-i apăra pe elevi în faţa unui pericol invizibil şi de a-i proteja chiar şi de ei înşişi?

5. Adevărata valoare a unui elev nu este totdeauna precis dată de rezultatele lui la un examen de doar câteva ore şi în condiţii de stres. Este posibil ca varianta cu mediile din gimnaziu să îi favorizeze pe unii (în general pe cei din medii defavorizate şi cu părinţi care nu îşi permit să îi dopeze cu meditaţii) şi să îi defavorizeze pe alţii (în general din medii favorizate şi cu părinţi care îşi permit să le plătească meditaţii). Şi în anii trecuţi, cu toată rigoarea examenelor, au fost mulţi, mulţi elevi care, după începerea liceului, văzând că nu fac faţă la un liceu de elită, s-au transferat de acolo. Şi nu a fost gaură în cer. În privinţa copiilor care nu vor prinde un liceu de elită dar valoroşi şi cu părinţi gata să îi ajute, sunt sigur că vor reuşi ulterior un transfer acolo unde îşi doresc. Pentru aceste situaţii şi în acest an, chiar ministerul ar putea elabora o variantă de redistribuire a elevilor după începutul anului şcolar bazată eventual pe nişte diferenţe etc. Această redistribuire s-ar face în chiar perioada de început a liceului, perioadă care sigur va fi dedicată recuperării materiei din ratatul semestru al II-lea. Luarea în calcul a mediilor anuale pentru repartiţia la liceu s-ar putea să aducă la licee de elită şi copii cu potenţial dar din medii defavorizate şi care nu îşi permit meditaţii pentru examene. Nu ar fi ceva perfect, dar ştiţi vreun sistem perfect sub soare?

6. Pe lângă cele de mai sus ne punem şi următoarele întrebări de conştiinţă:

- Cum am/aţi răspunde dacă se va dovedi că virusul s-a răspândit între elevi-elevi, profesori-elevi, profesori-profesori sau în mijloacele de transport cu care vin aceştia la şcoală?

- Dar dacă un elev va muri contaminat în şcoală?

7. Îngrijorări recente:

- Peste 7% din toate cazurile de infecţie cu noul coronavirus din România au fost depistate la copii. Până în 3 mai aproape 1 000 de copii din România aveau COVID-19 (date oferite de Centrul român pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile). Nimeni nu ştie ce se va întâmpla odată cu revenirea acestora în şcoli. Doi copii infectaţi cu COVID 19, o fată de 12 ani şi un băiat de 13 ani, au murit în Belgia şi Marea Britanie. Adolescenţi morţi din cauza COVID-19: doi băieţi din SUA şi o fată din Franţa (nu aveau probleme de sănătate);

- Unii medici avertizează că România e în zona maximă de risc pandemic, alături de SUA, Suedia şi Marea Britanie;

8. Anularea Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului este şi propunerea Institutul pentru Calitatea Vieţii, a sindicatelor şi a unor foşti miniştri ai educaţiei.

f) Argumente pentru platforma UNICĂ de învăţare e-learning:

- În prezent, deşi am încercat sute de platforme şi resurse educaţionale, nu am găsit nici măcar un sigur site educaţional care să stea în picioare la o privire critică: ba au grave erori ştiinţifice, ba sunt nepermis de nesistematizate şi incomplete, ba sunt realizate superficial, în cel mai bun caz le lipsesc doar diacriticile, ba sunt contra cost etc. Nici nu puteau fi altfel, fiind opera unor inimoşi singuratici.

Platforma şcolară de învăţare e-learning prevăzută de legea în vigoare la art. 70, trebuie să fie gratuită, la liber (să poată fi accesată de către oricine şi oricând de pe un simplu telefon), fără parole şi fără logări şi care să funcţioneze 24 de ore din 24. O astfel de platformă va realiza şi o reală egalitate de şanse pentru copii, vor putea exersa şi progresa şi copii care nu îşi permit meditaţii şi cei aflaţi peste hotare. Vor avea acces la această platformă şi adulţii (orice persoană care vrea să înveţe), mai ales că legea educaţiei are un capitol distinct „TITLUL V Învăţarea pe tot parcursul vieţii”. Evident, platforma trebuie elaborată de largi colective formate din specialişti în IT şi din ştiinţele educaţiei:

- să fie exhaustivă, să aibă lecţii la toate disciplinele şi la toate conţinuturile din programele şcolare;

- lecţiile să fie interactive (text completat de animaţii sugestive, structurate logic, cu secvenţe într-o succesiune în care tema nouă să se bazeze pe cunoştinţe deja achiziţionate): titlu, motivare (la ce foloseşte ceea ce va urma să fie învăţat), descriere, explicaţii, definiţie, exerciţii model rezolvate, teste interactive de autoevaluare prin care de fapt vor învăţa autonom chiar şi prin tatonări, încercări şi erori;

- pot fi propuse exerciţii de învăţare algoritmică (bazată pe parcurgerea riguroasă a unei succesiuni de operaţii), învăţare euristică (bazată pe tatonări, încercari, erori, elaborari de planuri), învăţare programată (trecerea la o nouă secvenţă de învăţare la alta, numai după ce secvenţa anterioară a fost corect însuşită).

- astfel se va realiza o învăţare asincronă/studiu individual - în ritmul fiecãrui cursant, învăţarea în ritm propriu fiind un deziderat care nu poate fi atins cu adevărat niciodată în sala de clasă;

- profesorul de la clasă se va limita în general doar să recomande exerciţii de învăţare pe această platformă celor care au rămâneri în urmă la anumite capitole sau la a realiza, după secvenţele clasice de predare-învăţare şi transferul în alt context al cunoştinţelor dobândite într-un anumit context;

- de râsul-plânsul este că portalul ministerului are o secţiune https://www.edu.ro/biblioteci-0 La această secţiune sunt 0 biblioteci şcolare virtuale. Există o trimitere şi la platforma www.elearning.ro, platformă care NU are nimic din ceea ce art. 70 din lege îi cere. Nici lecţii pentru toate temele din programele şcolare, nici ghiduri metodologice, nici exemple de probe de evaluare. Ca să nu mint, există o trimitere spre testarea online (E-testingul) şi jocuri educative dar pe bani: stă scris „cu abonament lunar între 20 şi 180 de lei” pe chiar portalul pe care ministerul trebuia să ofere gratuit exact aşa ceva;

- amânarea deciziei privind această platformă duce la risipă de bani publici şi privaţi fiindcă deja încep să se aloce haotic fonduri în acest sens (în proiecte la fel de haotice) în lipsa unui semnal că statul va realiza aşa ceva în această vară.

g) Încă aşteptăm să fim chemaţi la consultări conform art. 14 din lege:

Multe, multe reglementări au fost emise încălcând ART. 14 din legea nr 1/2011 care spune că „(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale cadrelor didactice...”. Asociaţia noastră nu a fost consultată. Desigur că ministerul ar trebui să îşi fundamenteze deciziile în principal pe expertiza forurilor ştiinţifice şi nu pe aceea a sindicatelor sau a asociaţiilor, cu atât mai puţin pe baza reacţiei la presiuni venite din spaţiul public, nu de puţine ori pornite din partea unor vedete de pe ecran certate cu cartea încă de pe băncile şcolii. Cum ar fi ca şi în justiţie şi medicină să se supună deciziile consultării poporului?

Iată un caz recent de renunţare, fără să fie cazul, la exigenţă şi rigoare. Este vorba de ideea anulării corigenţelor din semestrul I, semestru în care elevii au fost în bănci şi au fost notaţi face to face în prezenţa şi a colegilor lor. Nu susţinem deloc promovarea automată a celor care au fost corigenţi la finalul semestrului I şi care nici la începutul lui 2020 nu au luat vreo notă de trecere, variantă vehiculată în ultimele zile.”