Antrenoarea de public speakeri: „Reuşesc în timp să îşi depăşească teama de a vorbi în public şi de a-şi expune ideile“

Ana Maria Costiuc (35 de ani), profesor de ştiinţe socio-umane la Liceul Teoretic „Mircea Eliade“ din Galaţi, pregăteşte de ani de zile echipa de debate a liceului unde predă, obţinând cu elevii săi numeroase premii şi cupe la competiţiile de dezbateri. Elevii învaţă elemente de psihologie a comunicării, dar şi tehnici de persuasiune şi influenţare a audienţei.

Ana Maria Costiuc (35 de ani), profesoară de ştiinţe socio-umane la Liceul Teoretic „Mircea Eliade“ din Galaţi, este la catedră de 14 ani şi nu se vede făcând nimic altceva. A decis să devină dascăl când era în clasa a X-a şi a început să citească cărţi de psihanaliză şi filosofie. A dat apoi admiterea la Facultatea de Istorie a Filosofiei, păşind pe urmele profesorului său de filosofie din liceu, Bogdan Silion.

Ca mulţi profesori la început de carieră, a predat la mai multe licee din Galaţi, iar în perioada în care s-a aflat la Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu“ a aflat pentru prima dată de debate, o dezbatere între elevi pe o temă anume, care vin cu argumente pro şi contra şi ţin discursuri în care îşi expun punctele de vedere. A fost fascinată de această artă a comunicării în public, ce implică tehnici de dicţie, comunicare nonverbală, elemente de psihologie a comunicării, tehnici teatrale, managementul timpului, tehnici de persuasiune şi influenţare a audienţei.

„Mi-am alcătuit atunci prima echipă de debate, formată din trei băieţi. Dezbaterile în public implică folosirea gândirii creative şi a celei critice şi fac elevul să fie mai responsabil de ceea ce spune. Elevul îşi pune în valoare capacităţile de analiză şi argumentare. Mi-am dat seama că am o şansă de a dezvolta această capacitate a copiilor de a gândi critic, de argumentare şi de valorificare a propriului potenţial. Eu folosesc debate-ul ca pe o modalitate de dezvoltare personală pentru copii, nu urmăresc să câştig medalii prin asta“, mărturiseşte Ana.

Efectele sesiunilor pregătirilor pe care profesoara le are cu echipa ei de debate se văd atât la şcoală, cât şi în societate. Copiii au mai multă încredere în ei, învaţă să lucreze în echipă, devin observatori mai buni, capacitatea lor de analiză creşte şi îi ancorează în realitate, pentru că temele dezbătute sunt de actualitate. „Debate-ul este şi o modalitate de a-i implica activ şi responsabil pe elevi în viaţa comunităţii şi în problemele cu care se confruntă. Ei pot găsi soluţii la aceste probleme şi reuşesc în timp să îşi depăşească teama de a vorbi în public şi de a-şi expune ideile“, explică dascălul.

Autocunoaştere prin jocuri

Printre temele dezbătute de elevi se numără inteligenţa artificială, alimentaţia vegetariană şi estetica. „Am învăţat că oricât de complicat ar fi un lucru, eu îl pot face mai uşor, am învăţat să îmi stăpânesc emoţiile şi să jonglez cu ele, să îmi spun punctul de vedere şi să comunic mult mai bine“, este opinia unuia dintre copiii pregătiţi de Ana. Treptat, elevii încep să se cunoască mai bine şi încep să îşi gestioneze mult mai bine emoţiile de furie şi supărare, ceea ce înseamnă că într-un conflict se pot controla.

Copiii din grupul de debate al Anei primesc multe informaţii prin intermediul unor jocuri. De pildă, „sfera grupului“ presupune ca fiecare elev să scrie pe o hârtie colorată ce calităţi consideră că are, iar Ana corelează aceste informaţii cu culoarea pe care au ales-o şi cu ceea ce ştie despre fiecare, obţinând în final un tablou destul de exact al personalităţii fiecăruia dintre ei, în funcţie de care le spune la ce mai au de lucrat.

„Când lucrăm cu calităţile lor, ei se autodescoperă pe ceea ce îi pune în valoare, nu numai pe partea negativă. Dintre acestea, extragem o calitate şi începem să lucrăm cu ea. De multe ori s-a întâmplat să fie exact calităţile care le lipsesc“, spune amuzată profesoara. Ana Maria Costiuc a coordonat mai multe turnee judeţene de debate în calitate de director de turneu, ocupându-se de înscrierea echipelor în concurs, închirierea spaţiilor unde au loc dezbaterile şi acordarea premiilor.

Formatoare de dascăli

Este şi arbitru, o muncă total diferită de ceea ce ştiu microbiştii că face un cavaler al fluierului la fotbal. „Am început să mă pregătesc ca arbitru la concursurile de debate din 2013, iar acest drum nu a fost uşor. Trebuie să îmbini teoria cu exerciţiul pentru a putea aspira să devii un arbitru bun“, spune dascălul. Majoritatea copiilor pe care i-a pregătit au obţinut premii la concursurile de debate, iar satisfacţia sa personală este că a reuşit să îi educe pe copii să se autodepăşească mereu, să fie critici cu ei înşişi, dar în egală măsură pozitivi, iar obţinerea de premii la concursuri să nu fie un scop în sine.

Rezultatele nu au întârziat să apară şi mulţi dintre elevii pe care îi pregăteşte şi-au îmbunătăţit notele la şcoală, dar şi modul cum se privesc şi se raportează la ceilalţi. „Aveam o fetiţă care avea note mici la o anumită materie şi o stimă de sine scăzută. După câteva zile de lucru la grup, şi-a atins obiectivul de-a lua note mai mari la acea materie şi a căpătat şi încredere în sine“, exemplifică Ana efectele pe care le au dezbaterile asupra copiilor de la grupul său.

Profesoara le predă şi colegilor săi de catedră diverse noţiuni psihopedagogice şi de persuasiune, iar aceştia au constatat la scurt timp că elevii sunt mult mai implicaţi la ce li se predă la ore, iar rezultatele lor la bacalaureat s-au îmbunătăţit simţitor. „Copiii îşi depăşesc reţinerea de a vorbi la ore şi vin cu propriile lor idei, ceea ce este foarte bine, pentru că astfel cursurile devin interactive“, punctează dascălul.

Ana a creat recent şi o nouă metodă pedagogică, alături de Florin George Popovici, un profesor tot de ştiinţe socio-umane din Rădăuţi, ce este folosită la orele de filosofie alături de testul Luscher, numit şi testul culorilor, pentru că subiecţii trebuie să aleagă între mai multe culori. În viitorul apropiat va scrie şi o carte de metodică pedagogică, în care se va axa pe tehnicile pe care le-a descoperit şi prin care îmbunătăţeşte performanţele elevilor la ore, dar va lua în discuţie şi dezvoltarea personală a acestora. 

O pictoriţă talentată

De mic copil, Ana a fost atrasă de desen şi pictură, jucându-se mereu cu culorile şi formele. A lucrat diverse texturi în creion şi apoi a început să picteze pasteluri, iar în 2014 s-a înscris la Şcoala de Arte din Galaţi pentru a-şi şlefui talentul. „În primii doi ani doar am studiat, am pictat şi am trecut prin toate stilurile, prin toate tendinţele, de la pop art la tablouri cu peisaje de iarnă, ca să îmi găsesc propriul meu stil, propria mea tehnică. Cel mai mult m-a atras pictura în ulei, iar apoi m-a fascinat pictura în acuarelă şi grafica“, dezvăluie profesoara.

În 2016, obţinea primul său premiul de la Şcoala de Arte din Sibiu cu un tablou intitulat „Poezia naturii“, dar şi primii bani din pictură. Un an mai târziu era răsplătită cu premiul I la concursul naţional de pictură „Nicolae Mantu“, participând apoi la numeroase vernisaje şi expoziţii. Ana plănuieşte să organizeze în viitorul apropiat prima sa expoziţie de pictură în acuarelă şi ulei.