Avertismentul unui medic despre „ucigaşul tăcut”, boala care afectează peste 7,5 milioane de români INTERVIU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
sursa: C.M
sursa: C.M

Hipertensiunea arterială (HTA) afectează 7,5 milioane de persoane în România (dintre care o cincime nici nu ştiu că boala) şi peste un miliard la nivel mondial. Se mai numeşte şi „ucigaşul tăcut” deoarece este o boală cu simptome puţine, în ciuda riscurilor vitale majore.

Într-un interviu pentru ziarul „Adevărul Weekend”, Alexandru Nechifor, medic la Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi, susţine că hipertensiunea arterială reprezintă o adevărată pandemie, care afectează peste 1,3 miliarde de oameni la nivel global. 

În România, peste 45% din populaţia adultă, adică peste 7,5 milioane de oameni suferă de această afecţiune. Medicul avertizează asupra faptului că hipertensiunea arterială este afecţiunea cea mai des întâlnită care, din păcate, evoluează de multe ori în tăcere şi duce la cele mai multe decese la nivel mondial. 

Valoarea normală a tensiunii arteriale trebuie să fie mai mică de 120/80 mmHg (milimetri coloana de mercur). Dacă tensiunea arterială depăşeşte valoarea de 140/90 mmHg, atunci diagnosticul este de hipertensiune arterială. 

Nu există un un medicament minune, din contră tratamentul este de lungă durată, uneori chiar toată viaţa. Iată şi câteva sfaturi care ne pot proteja de această boală: renunţarea la fumat, plimbări cât mai lungi pe jos sau cu bicicletă, alergări, dans sau înot. Toate acestea contribuie la sănătatea inimii şi protejează vasele de sânge.

Adevărul Weekend: De ce hipertensiunea arterială se mai numeşte Ucigaşul tăcut?

Alexandru Nechifor: Pentru că deşi este principala cauza globală a deceselor premature, acesta evoluează mult timp fără să ne dea niciun semnal de alarmă (este frecvent asimptomatică). Hipertensiunea arterială poate fi o boală tăcută şi este extrem de periculoasă, deoarece complicaţiile grave apar că primă manifestare a bolii.

A.W.: Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale? Ce ar trebui să ne îngrijoreze şi să apelăm la medic?

A.N.: Hipertensiunea arterială este frecvent asimptomatică. Singura modalitate de a o depista este aceea de a vă verifică periodic valorile tensionale. Când, totuşi, dă ceva semnale se manifestă prin: dureri de cap, mai ales în partea occipitală, ameţeli, tulburări de vedere sau concentrare, zgomote în urechi.

A.W.: Hipertensiunea arterială este influenţată de anumiţi factori de risc. Care sunt aceştia şi cum putem reduce riscul acestora?

A.N.: În general îi împărţim în factori de risc nemodificabili şi anume: vârstă (riscul este mai mare după vârstă de 55 ani la bărbat şi 65 ani la femeie; ereditatea (părinţii au prezentat boală cardiovasculară la vârste relative tinere, până la 55 ani tatăl sau până la 65 ani mama); sexul (riscul este iniţial mai mare la bărbaţi, iar după instalarea menopauzei riscul se egalează, devenind chiar mai mare la femei după vârstă de 75 ani) şi factorii de risc modificabili sunt:fumatul, hipercolesterolemia, dislipidemia, obezitatea, diabetul zaharat, sedentarismul şi stresul

A.W.: Ce probleme cauzează o hipertensiune arterială nedepistată la timp? 

A.N.: Evident că hipertensiunea arterială afectează toate organele, însă cu predilecţie discutăm de aşa numitele organe ţintă şi anume: Inima- unde apare iniţial hipertrofia de ventricul stâng, mai apoi se poate ajunge până la infarct miocardic acut. Creierul – prin accidental vascular cerebral( AVC), afecţiune nu de puţine ori cu o rată ridicată de deces sau de invaliditate. Rinichii-fiind afectată funcţia de filtrare ajungandu-se la insuficientă renală de cauza hipertensiva.

A.W.: Ce putem face pentru a reduce tensiunea arterială? Ce alimente trebuie să consumăm ?

A.N.: Cea mai importantă schimbare este renunţarea la fumat. Pe lângă scăderea riscului de infarct, accident vascular cerebral sau cancer, viaţa fără fumat aduce şi beneficii imediate. Al doilea pas important, după ce aţi aruncat ţigara, este să ieşiţi în aer liber şi să faceţi cât mai multă mişcare. Plimbări cât mai lungi pe jos sau cu bicicletă, alergări, dans sau înot contribuie la sănătatea inimii şi vă protejează vasele de sânge! Al treilea factor important este alimentaţia sănătoasă.

Aşa cum stiţi: NU există un regim minune, ci doar alimente care trebuie evitate sau consumate raţional (sarea, grăsimile animale, dulciurile) şi alimente care trebuie consumate din belşug (fructe, legume, cereale integrale). Aceste trei schimbări ne ajută să combatem foarte uşor şi ceilalţi factori de risc: obezitatea şi stresul.

A.W.: Copiii pot fi afectaţi de această afecţiune ?

A.N.: În general avem hipertensiunea arterială secundară, la copii, adică există o afecţiune care determină acesta creştere de tensiune (afecţiuni cardiovasculare, oncologice, endocrinologice). Însă, în ultimul timp, pe fondul asocierii consumului excesiv de sare şi a prezenţei obezităţii la adolescent, putem întâlni încă de la 14-15 ani aceasta afecţiune.

A.W.: Câţi oameni suferă de această afecţiune şi ce să ne aşteptăm pe viitor?

A.N.: Hipertensiunea arterială este cu adevărat o pandemie: peste 1,3 miliarde de oameni suferă de această afecţiune la nivel global şi ne aşteptăm că cifra să ajungă la 1,5 miliarde până în 2025. Aţi înţeles bine, MILIARDE.  În România avem peste 45% din populaţia adultă, adică peste 7,5 milioane de oameni. Este afecţiunea cea mai des întâlnită şi evoluând de multe ori silenţios duce la cele mai multe decese la nivel mondial. Dacă am reuşi să depistăm şi să intervenim corespunzător (modificare stil de viaţă şi tratament), zilnic mii de vieţi ar fi salvate.

Despre dr. Alexandru Nechifor

Alexandru Nechifor (30 de ani) este medic specializarea medicină internă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi. Are un atestat în Adictologie la Centre Hospitalier Charles Perrens, Bordeaux (France) 2018 sub coordonarea Prof. Dr. Marc Auriacombe. Medicul îşi susţine teza de doctorat în Hipertensiune Arterială. 

Vă recomandăm şi: 

Probleme cu reţeaua de oxigen la Spitalul de Urgenţă Galaţi. Medic: Şi-a atins limitele. Să vă ocrotească Dumnezeu!

Medic, mesaj tulburător: Când se va trage linie după acest COVID, să luaţi în calcul şi morţile „colaterale“ ale oamenilor cu alte afecţiuni

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite