Cariera de succes a unei românce. A creat software-uri pentru Google şi IBM şi predă la o universitate celebră
0
Simina Brânzei, profesor de Informatică la Universitatea Purdue din Statele Unite, este pasionată de matematică şi algoritmică. De-a lungul anilor a dezvoltat programe de simplificare a expresiilor matematice şi de conversie a datelor pentru cele mai puternice companii IT din lume.
Simina Brânzei (35 de ani), o româncă din Bacău, a absolvit Facultatea de Informatică a Universităţii din Waterloo (Canada) şi doctoratul la Universitatea Aarhus din Danemarca, iar acum este profesor de Informatică la cunoscuta Universitate Purdue din Statele Unite.
Îşi aminteşte că i-a plăcut matematica dintotdeauna, materie la care a câştigat şi medalii la olimpiadele si concursurile de profil când era elevă. Când era la gimnaziu, a început să picteze, lucru pe care îl face şi acum, în special ca să se relaxeze după o zi de muncă.
În timpul facultăţii a făcut stagii la IBM ca inginer de software, unde a lucrat în grupa de optimizare a compilatoarelor (n.r. program sau set de programe care traduc textul unui program scris într-un limbaj de programare „sursă” într-un alt limbaj de calculator, numit limbaj „ţintă”), concentrându-se pe optimizarea buclelor si scrierea unui ”simplifier engine”, care în traducere înseamnă un motor de simplificare a expresiilor matematice.
”Când scriem într-un limbaj de programare, să spunem C/C++, o expresie precum unu plus doi înmulţit cu zero, ştii că doi înmulţit cu zero dă zero şi atunci acea parte poate să dispară şi rămâne doar unu”, explică Simina Brânzei. Simplificarea acestor expresii poate reduce mult timpul de execuţie al unui program, mai ales când expresiile sunt incluse in interiorul unei bucle a acestuia, detaliază profesoara.
A descoperit şi corectat erorile din serverele IBM
În timp ce lucra la proiectul său, a descoperit şi o serie de probleme în programele IBM, pe care a reuşit să le remedieze. ”Când îmi rulam programul, am observat că alţi oameni din echipă nu îşi mai puteau face treaba pentru că serverele mergeau foarte încet. Iniţial, am crezut că este ceva greşit în codul programului pe care îl scrisesem, dar, de fapt, era o problemă la alocarea memoriei in codul existent pe care am corectat-o”, îşi aminteşte românca.
La Google a lucrat în echipa de publicitate şi ne dezvăluie o serie de amănunte din spatele culiselor legat de modul în care sunt gândite campaniile de advertising.
Una dintre picturile realizate de Simina Brânzei FOTO arhiva personală
”Reclamele pe care le vedem pe panoul din dreapta paginii când folosim un site precum Google sau Facebook sunt foarte utile pentru companie, chiar şi când nu dai click pe ele. Te influenţează la nivel subconştient. Dacă dai, de pildă, căutare după o cameră video, îţi vor apare mai multe mărci de la care poţi cumpăra. Chiar dacă atunci nu cumperi, când te duci la magazin, dacă ai văzut o astfel de reclamă în trecut, numele mărcii ţi se pare mai rezonant pentru că ai mai văzut reclama şi ai tendinţa să cumperi. Au făcut şi studii în acest sens”, detaliază Simina Brânzei strategia din spatele unor astfel de reclame.
Conversie de date pentru Google
Tânăra i-a ajutat şi pe cei de la Google să convertească platforma unei firme pe care o cumpăraseră la acel moment cu cea a companiei, astfel încât acestea să fie compatibile. A lucrat în limbajul de programare Python la transferul de date de la firma achiziţionată la Google şi apoi la validarea lor, scriind programe cu ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate ”fire de execuţie”, care rulează simultan, iar la final colectează date de la cele două plaforme.
Tezele de doctorat şi postdoctorat, lucrări ştiinţifice in informatică
După ce şi-a luat şi masteratul la Universitatea din Waterloo, a plecat în Danemarca, unde şi-a susţinut doctoratul la Universitatea Aarhus. În perioada doctoratului a vizitat timp de opt luni Universitatea Carnegie Mellon din SUA si trei luni Universitatea Tsinghua din Beijing, unde a lucrat cu cercetătorii de acolo. În Danemarca este obligatoriu ca studenţii la doctorat să petreacă o perioadă de timp (de la trei luni până la un an) în altă universitate pentru a învăţa şi din alte medii academice si a forma mai multe colaborări. Teza sa de doctorat, ”Diviziune justă în teoria computaţională a jocurilor”, combină informatica şi economia.
FOTO arhiva personală
”Dacă te uiţi la animale, constaţi că sunt adeseori în competiţie pentru resurse, iar alteori este spre binele lor să coopereze. La fel este şi cu oamenii. Resursele din societate, de exemplu pământul, joburile, serviciile, banii, informaţiile, statutul social, trebuie alocate corect pentru ca societatea să funcţioneze corect. „Resursele pot fi văzute ca o prăjitură pe care o împarţi cât mai eficient posibil prin rularea acestor jocuri algoritmice”, explică profesoara în ce a constat lucrarea sa de doctorat.
În ultimii ani, informatica a devenit din ce în ce mai importantă în dezvoltarea economiei. De pildă, în ţări precum SUA, Anglia şi Germania, drepturile de transmitere a semnalelor pe benzi specifice ale spectrului electromagnetic sunt vândute de guverne companiilor interesate printr-un sistem de licitaţii. Cu o licitaţie bine concepută, resursele sunt alocate eficient părţilor care au nevoie de ele, iar guvernele îşi asigură venituri importante din aceste proces – de exemplu, guvernul american câştigă miliarde de dolari din ceea ce este cunoscut în limbaj de specialitate ca licitaţii de spectrum.
Visează la propriul start-up
Şi-a susţinut postdoctoratul la Universitatea Ebraica din Ierusalim (Israel) şi la Institutul Simons al Universităţii Berkeley (SUA). A devenit profesoară în 2018, la catedra de Ştiinţa Computerelor de la Universitatea Purdue (Statele Unite), pentru că îi place să rezolve probleme teoretice. Unele dintre acestea pot constitui baza unor aplicaţii practice prin care pot fi rezolvate diverse probleme din societate.
”Am simţit că mediul academic mi se potriveşte cel mai bine. Ai multă libertate pentru a rezolva probleme teoretice într-o universitate şi îmi place foarte mult să lucrez cu studenţii”, îşi explică Simina Brânzei decizia. Transmite practic mai departe din experienţa pe care a acumulat-o de-a lungul anilor atât în timpul studiilor, cât şi lucrând la IBM şi Google, dar îşi continuă şi activitatea de cercetare si îşi publică lucrările. La Universitatea Purdue predă algoritmi, teoria jocurilor, teoria complexităţii, iar orele sale sunt interactive.
Studenţii sunt încurajaţi să vină cu propriile idei pentru rezolvarea problemelor matematice pe care le prezintă. Se gândeşte si să îşi deschidă propria companie pe viitor, dar va rămâne în mediul universitar. Nu a uitat de România şi ne mărturiseşte că îşi doreşte mult să ajute printr-o colaborare cu profesorii din domeniul informaticii. ”Pentru fiecare român există mai mute oportunităţi în străinătate, dar pentru România este bine să rămână oameni talentaţi şi în ţară ca să se dezvolte. Indiferent de decizia pe care o vor lua, să facă ceva ce le place şi să aibă încredere în ei”, spune Simina Brânzei.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Cum reuşeşte o profesoară să-i atragă la şcoală pe copiii din comunităţile sărace
Se încarcă comentariile...
