Galaţi

articolul anterior articolul urmator

Ce este procastinarea şi cât de mult ne poate influenţa viaţa. De ce mai bine facem un lucru prost decât să nu-l facem deloc

1
27 May 2020 06:14:21
Autor: Valentin Trufasu
Foto: arhivă Adevărul
Foto: arhivă Adevărul

Nu e persoană care să nu fi amânat cel puţin o dată efectuarea unui lucru, fie pe plan personal sau profesional, pentru că nu a dorit la acel moment să îşi asume răspunderea realizării lui. Ce nu ştim este că această amânare sau procastinare se întoarce ca un bumerang împotriva noastră.

Amânarea sau procastinarea îmbracă mai multe forme. Poate fi o amânare nejustificată, mai este şi o amânare pe care o facem pentru că astfel dorim să obţinem ceva şi, de asemenea, mai poate fi o amânare când pur şi simplu nu vrem să începem o acţiune din varii motive.

”De multe ori există un program de amânare la nivel mental, care la nivel emoţional se manifestă ca o dezordine a emoţiilor, ce se va manifesta mai devreme sau mai târziu şi pe plan fizic. Există şi aşa numitul sindrom al studentului, care justifică faptul că se apucă de învăţat doar în sesiune pentru că aşa învăţarea ar fi mai eficientă, dar, de fapt, este doar o scuză”, explică psihologul Stelian Chivu.

Există mai multe cauze ale procastinării, dar noi le vom aminti doar pe cele mai importante. Este vorba de lipsa de voinţă şi de energie, lipsa timpului şi a banilor, care tind să devină obişnuinţă, perfecţionismul, care, de asemenea, se manifestă iraţional, în sensul în care, dacă considerăm că un lucru nu va ieşi perfect, nu îl mai facem.

La acestea se adaugă planificarea defectuoasă, atunci când nu ştim să ne organizăm, iar din acest motiv ajungem să amânăm la nesfârşit ceea ce trebuie să facem. De multe ori, amânarea se produce şi când persoanele în cauză consideră că nu ar obţine prea multe dacă ar acţiona şi atunci preferă să tergiverseze acel lucru până când fie nu li se mai cere să îl facă, fie obţin ceea ce îşi doresc.

”Sunt şi cazuri în care şi anturajul sau familia ne influenţează în a amâna diverse acţiuni pe care ar trebui să le facem. Dacă prietenii sau membrii familiei sunt obişnuiţi să amâne lucrurile, ne vor transmite acelaşi program negativ şi aceeaşi stare şi nouă. Şi lipsa educaţiei conduce la procastinare. De asemenea, dacă o persoană nu se simte recunoscută şi apreciată în familie sau la muncă, va avea tendinţa să amâne ceea ce are de făcut”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Când procastinarea devine un mod de viaţă

În cele din urmă, amânarea este o problemă ce ţine de autocontrol, mai exact de lipsa acestuia, dar şi de autoculpabilizare. ”Decât să fac ceva şi să greşesc, mai bine nu mai fac”, este motto-ul după care se ghidează unii dintre noi.

Procastinarea se manifestă pe trei niveluri. Pe primul nivel, o persoană amână efectuarea unei acţiuni în mod inconştient, pe nivelul al doilea procastinarea are tendinţa să devină obişnuinţă, iar pe nivelul al treilea amânarea devine deja un mod de viaţă.

Este ceea ce specialiştii numesc amânarea cronică, ce are ca efecte, pe de o parte, scăderea stimei de sine, dar şi încrederea în propriile forţe, iar pe de altă parte acumularea de stres, deoarece cei în cauză ştiu că, la un moment dat, vor trebui să ia taurul de coarne şi să facă acel lucru de care au ezitat să se apuce.

”Cei care se află în etapa amânării cronice trebuie să conştientizeze motivele pentru care fac acest lucru, să găsească singuri sau cu un specialist o tehnică sau metodă de lucru care să îi determine să renunţe la procastinare şi să obţină în final şi rezultate pozitive. De regulă, este nevoie de asistenţa unui psihoterapeut pentru că atunci când vorbim despre amânare, de cele mai multe ori persoanele în cauză se obişnuiesc, se complac, în această stare atât de mult, încât devine o parte din modul lor de a gândi şi a se manifesta, considerând că este normal să se comporte altfel”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Motivele amânării

Procastinarea duce de cele mai multe la anxietate cronică, iar cei în cauză încep să manifeste diverse tulburări afective, care, pe cale de consecinţă, conduc la comportamente extreme, cum ar fi consumul în exces de alimente, alcool sau droguri. Persoanele respective se pot ascunde ani de zile în spatele acestor acţiuni până conştientizează că îşi fac rău singuri.

Specialiştii au ajuns la concluzia că avem tendinţa să amânăm diverse acţiuni pe care trebuie să le întreprindem pentru că nu am obţinut rezultate rapide vizavi de scopurile pe care le urmărim, nu suntem susţinuţi în ceea ce facem şi nu ne sunt recunoscute meritele.

”Pentru a rezolva problema procastinării, este recomandăm să începem cu paşi mici, cu acţiuni simple. De pildă, dacă am amânat să fac curat într-o cameră sau chiar în geantă sau borsetă, îmi propun ca în această săptămână să realizez acest lucru. După ce duc la îndeplinire această acţiune, mă recompensez cu o îngheţată, o ieşire în natură sau orice altceva ce ştiu că îmi va bucura sufletul”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Întotdeauna este necesar să ne facem o autoanaliză pentru a descoperi care sunt motivele care ne determină să amânăm anumite lucruri. De asemenea, este necesar să analizăm şi ce anume ne-ar motiva să iniţiem acele acţiuni şi să le ducem la bun sfârşit. Vom ajunge astfel să ne cunoaştem mult mai bine, dar este de reţinut aici o nuanţă extrem de importantă. În urma autoanalizei trebuie să rezistăm tentaţiei iniţiale de a da credit argumentelor negative pentru că altfel vom ajunge să agravăm procastinarea.

Căi simple de vindecare

Nu este recomandat să facem multitasking pentru că există tendinţa de a amâna o parte din lucrurile pe care este necesar le realizăm, iar acest lucru ni se va părea normal la un moment dat. Este important, de asemenea, să facem o listă cu acţiunile pe care le-am început şi nu le-am mai finalizat.

”Identificăm apoi acele lucruri pe care le putem finaliza uşor şi repede, iar asta ne va motiva să facem acelaşi lucru şi cu celelalte proiecte începute şi neterminate. Este necesar ca toate aceste acţiuni să le facem cu plăcere, fără să ne forţăm în a face asta. Trebuie să identificăm în noi bucuria de a finaliza aceste lucruri”, explică psihologul Stelian Chivu.

Un alt mic truc este ca înainte de a ne apuca de toate aceste lucruri, să vizualizăm mental că le-am finalizat deja.

”De cele mai multe ori, dezordinea din interiorul nostru  se reflectă şi în acţiunile noastre exterioare, iar procastinarea este unul dintre efecte. Este important să găsim în interiorul nostru acel ceva care să ne scoată din această stare a amânării şi să ne motiveze să facem ceea ce trebuie făcut”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

geek-a-contra
27.05.2020, 11:36:41

procRastinare, bey t..ufasule.... :) din procrastination. pa rumaneste ii zice lenevire