Cea mai ciudată pasăre de pradă din România şi obiceiurile ei obsesive de hrănire

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa arată viesparul FOTO Infoanimale.net
Aşa arată viesparul FOTO Infoanimale.net

Se numeşte viespar, face parte din familia şoimilor, dar hrana lui preferată nu este formată, ca la ceilalţi şoimi, din mamifere mici şi reptile, ci din viespi, ale căror cuiburi le caută cu febrilitate.

Destul de întâlnită pe teritoriul României - se estimează că trăiesc aici între 5.000 şi 6.000 de exemplare, adică în jur de 2% din populaţia de pe continent -  viesparul („pternis apivorus”, pe numele lui din lucrările ştinţifice; „şorecarul” viespilor după numele popular) este o pasăre de pradă atipică, de-a dreptul ciudată pe alocuri, în sensul că preferă obsesiv să se hrănească cu larvele şi pupele viespilor, de unde şi numele.

Numele de gen derivă din grecescul „pternis” - specie de răpitoare. Numele de specie provine din cuvintele latine „apis” - albină şi „voro” - a mânca, cu referire la obiceiul speciei de a se hrăni cu albine.

Căci trebuie spus că viesparului îi plac şi albinele, motiv pentru care uneori îşi face cuibul în apropierea unor stupine, spre marea nemulţumire a apicultorilor care îşi văd roiurile decimate. Dar, din fericire, pasărea are o obsesie pentru viespi, aşa că interacţiunea lor cu stuparii este destul de rară.

Atunci când descoperă un cuib de viespi, viesparul sapă cu ciocul până ajunge la larve. Consumă şi adulţi sau alte insecte pe care le prinde din zbor. În perioadele în care insectele sunt rare, această pasăre atacă şi reptile, amfibieni, rozătoare sau păsări mici.

Trăieşte de regulă în pădurile de foioase rare sau în apropierea livezilor, acolo unde prada este mai abundentă. Lungimea corpului este de 52-59 cm, iar greutatea medie de 750 g pentru mascul şi 910 g pentru femelă. De altfel, la majoritatea păsărilor de pradă femela este mai mare decât masculul, aşa că nimic nu-i de mirare aici.

Anvergura aripilor este cuprinsă între 113-135 cm. Lungimea corpului este puţin mai mare decât a şorecarului comun (Buteo buteo), motiv pentru care poate fi uşor confundat cu acesta, mai ales de la distanţă.

Sexele pot fi diferenţiate după penaj, ceea ce este o situaţie neobişnuită pentru păsările mari de pradă. Masculul are capul gri-albăstrui, iar femela maro. În general, femela este mai închisă la culoare decât masculul.

Este o specie cu răspândire largă pe tot continentul european. Uneori poate fi văzut planând, utilizând curenţii termici ascendenţi, într-o poziţie caracteristică. De obicei zboară jos şi se aşează pe crengi, păstrându-şi corpul într-o poziţie orizontală, cu coada lăsată în jos.

Sare de pe o creangă pe alta cu o singură bătaie de aripi, auzindu-se un zgomot specific. Cuibăreşte adeseori în cuiburi părăsite de cioara de semănătură ( Corvus frugilegus ). Iernează în Africa. Longevitatea maximă cunoscută este de 29 de ani.

Populaţia europeană a speciei este mare, cuprinsă între 110.000-160.000 de perechi. Aceasta s-a menţinut stabilă în perioada 1970-1990. Deşi în Finlanda şi Suedia populaţia s-a redus în perioada 1990-2000, în Rusia, Belarus şi Franţa, unde apar cele mai mari populaţii, acestea s-au menţinut, ceea ce a făcut ca specia să se păstreze stabilă în ansamblu. În România populaţia estimată este de 2.000-2.600 de perechi.

Soseşte din zonele de iernare la începutul lunii mai. La realizarea cuibului participă ambii părinţi. Femela depune 2-3 ouă la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, cu o dimensiune medie de circa 50 x 40 mm. Incubaţia durează 30-35 de zile şi este asigurată în special de către femelă. Pe cuibul acestei specii se găşeste frecvent miere, fiind un criteriu sigur de identificare.

Vă mai recomandăm şi:

Cum arată şi cât de periculoasă este vipera de stepă. Specia a fost descoperită în 1993 şi trăieşte doar în România

Cele mai periculoase animale care trăiesc pe teritoriul României. Cine domină disputa dintre veninoşi şi carnivori

Cel mai mare şarpe care trăieşte în România. Comportamentul rar întâlnit în natură privitor la îngrijirea puilor 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite