Cei mai cunoscuţi amanţi din istorie. Cum au reuşit să aibă mii de femei, deşi nu-i dădea frumuseţea afară din casă
0Tirani, tâlhari, artişti, regi sau doar simpli aventurieri, cei mai cunoscuţi seducători din istorie au în comun faptul că au avut mii de femei deşi, cu puţine excepţii, nu aveau un fizic de invidiat.
Nu-i deloc simplu să faci un top al celor mai celebri seducători din istorie. La urma urmelor, seducţii se poate manifesta în mai multe feluri, iar în cazul celor mai multe dintre persoanjele devenite celebre pe baza succesului la femei s-au croşetat numeroase poveşti care, fără îndoială, sunt produsul fanteziei scriitoriceşti.
Chiar şi aşa, se detaşează din „plutonul” seducătorilor şapte personaje fascinante – Casanova, Don Juan, Barbă Albastră, Genghis Khan, Henry al VIII-lea, Picasso şi vajnicul tâlhar dobrogean Terente – ale căror poveşti le vom depăna, pe scurt, în articolul de faţă.
Era să ajungă preot, dar a ajuns amant de meserie
Fără îndoială, italianul Giacomo Casanova (1725-1798) este unul dintre cei mai cunoscuţi seducători din istorie, căci a bătut Europa în lung şi-n lat în căutarea aventurii de orice fel, dar mai cu seamă a aventurii erotice. Ştim totul din cartea autobiografică scrisă la bătrâneţe chiar de el - Historie de ma vie” (Istoria vieţii mele) – în anul 1789, în care relatează cu lux de amănunte întreaga sa experienţă de viaţă.
S-a născut în bogata Veneţie, în familia a doi artişti: o actriţă şi un dansator. Prezenţa interminabilă pe scenă a părinţilor îi determină să-l lase pe micul Casanova în grija bunicii.
Bătrâna îl face să descopere înţelesurile ascunse ale religiei, aşa că la pubertate Giacomo Casanova se pregăteşte să devină preot. Participă la numeroase ceremonii în acest sens, dar într-o noapte realizează că nu acesta este ţelul său şi abandonează acest vis.
Giacomo Casanova FOTO Wikipedia
Se aventurează într-o lungă călătorie prin vestul Europei vizitând oraşe şi capitale importante precum Milano, Berlin, Viena, Geneva, Praga, Bruxelles, Amsterdam, Paris, Madrid, Sankt-Petersburg, Varşovia, Riga sau Londra. Acesta este momentul în care Casanova începe să-şi construiască celebra carieră de cuceritor (dar şi de escroc) datorită căreia a intrat în istorie.
În lungul său periplu ia contact cu înalta societate a secolului XVIII, se face remarcat şi seduce sute de soţii, amante, fiice şi curtezane de la curţile regilor. Totul presărat cu cele mai perverse moduri de descătuşare a poftelor trupeşti.
Între timp, experienţele deochiate, total interzise în epoca în care Casanova a trăit, se derulau una după alta cu o repeziciune infernală. Celebră este legenda celor două călugăriţe care s-au lăsat seduse de Casanova, scenele de sex între frumosul amant desfrânat şi acestea desfăşurându-se sub privirile unui cardinal, care participa în acest joc al plăcerilor în rol de voyeur.
De notorietate este şi povestea de dragoste pe care a trăit-o timp de 26 de ani cu nobila Lucrezia Castelli, soţie a unui important avocat din Napoli. Deşi s-a îndrăgostit de el, în unele nopţi nobila îl împărţea pe Casanova cu fiica şi sora ei.
Don Juan şi cele 2.594 de femei cucerite
Don Juan este un personaj legendar, ajuns prototipul cavalerului seducător şi fără scrupule, însă există serioase îndoieli că personajul chiar a existat, în ciuda faptului că a ajuns în opera a numeroşi scriitori celebri.
Ce-i drept, „Cronica Sevillei” pomeneşte despre tânărul Don Juan Tenorio, care l-a omorât într-o noapte pe comandorul Vilon, după ce i-a răpit fiica. Ucigaşul, la rândul său, peste câtva timp a fost atras într-o mănăstire, unde a fost sugrumat de nişte călugări franciscani, însă lipsesc alte detalii despre o posibilă viaţă aventuroasă a acestuia.
Imagine din piesa de teatru „Don Juan” FOTO arcub.ro
Scriitorii şi-au dat însă frâu lier imaginaţiei pe tema cuceritorului spaniol. Moliere a scris comedia „Don Juan sau ospăţul de piatră” - operă care poartă numele acestui personaj - Byron, un poem, Puşkin, de asemenea, Schiller, o baladă, ca şi Tirson de Molina, Carlo Goldoni, Alexandre Dumas şi mulţi alţii.
Un sugestiv portret al acestui mare cuceritor de femei îl găsim în drama în versuri „Don Juan Tenorio”, a poetului spaniol Don Jose Zorillo.
„Îmi trebuie o zi ca să le fac să înnebunească după mine, încă o zi să le seduc, a treia pentru a le părăsi, apoi două zile să le găsesc înlocuitoare şi, în sfârşit, spre a le uita, îmi trebuie numai o oră”, mărturisea Don Juan cCitind lista celor 62 femei cucerite într-un an.
Interesant şi cumva relevant este şi bilanţul pe care îl face Laporello - valetul lui Don Juan din opera cu acelaşi nume a lui Mozart - în care înşiră aventurile stăpânului său: „În Italia - 700 femei, în Germania - 800, în Turcia şi Franţa - 91, iar în Spania - 1.003”.
La noi, Victor Eftimiu i-a dedicat o piesă în versuri, iar Lucian Blaga, în „Aforisme”, consideră că, de fapt, Don Juan nu are o mie de pasiuni mărunte, ci „o singură pasiune virtuală”.
Tiranul mongol cu 16 milioane de descendenţi
Dacă în primele două cazuri am vorbit despre două personaje făcute mari de literatură şi de către filmele hollywoodiene, cel de-al treilea seducător din topul nostru este ajutat de... ştiinţă.
Marele han mongol Genghis Khan (1162-1227) a primit recent, din partea savanţilor ruşi, certificarea că este personajul istoric ce şi-a răspândit cel mai tare zestrea genetică. Cercetătorii au ajuns la concluzia că nu mai puţin de 16 milioane de bărbaţi din toată lumea sunt descendenţi din Genghis Han şi-i duc mai departe genele.
Genghis Khan SURSA FOTO Wikipedia
Se pare că omul care a cucerit Asia şi o parte din Europa ar fi avut relaţii sexuale cu mii de femei (se vorbeşte chiar despre zeci de mii!), însă sursele se cam contrazic atunci când vine vorba despre natura acestor relaţii.
Există izvoare scrise ce pomenesc despre fenomenala putere de seducţie (cum reuşea e greu de spus, căci portretele lui arată un bărbat nu tocmai frumos) şi despre giganticul harem al mongolului, dar şi scrieri care-l prezintă pe han ca pe cel mai mare violator din istorie.
Cel mai iubăreţ rege al Angliei a avut şase neveste şi 20 de amante
După ce am numărat numărul cuceririlor în mii, este vremea să coborâm cu picioarele pe pământ şi să vorbim despre iubăreţul rege englez Henry al VIII-lea (1491-1547) al doilea monarh al Casei Tudor, recunoscut pentru charisma lui, dar şi pentru că a schimbat şase neveste şi a avut cel puţin 20 amante.
Henry al VIII-lea SURSA FOTO Wikipedia
Pentru că niciuna dintre neveste nu-i făcea un moştenitor de sex masculin, Henry al VIII-lea a decis să divorţeze de fiecare dintre ele, însă pe două dintre consoarte (Anne Boelyn şi Katherine Howard) le-a lichidat pur şi simplu (au fost executate prin decapitare), pentru că nu i se aproba divorţul.
Cele şase căsnicii ale regelui s-au întins pe 38 de ani, au fost numărat circa 20 de metrese, iar cea mai lungă relaţie extraconjugală, cu Catherine of Aragon, a durat în jur de opt ani.
Nici Henry al VIII-lea nu era chiar un model de frumuseţe, portretele păstrate din epoca lui înfăţişându-l ca pe un bărbat gras, cu pântecul proeminent şi cu trăsături destul de anonime.
Pablo Picasso şi despărţirile tragice
Dacă personajele de mai înainte au gravitat în jurul puterii monarhice şi al banilor, cel de-al cincilea protagonist al topului nostru este un artist celebru care, cel puţin în prima parte a vieţii, nu era chiar foarte bogat.
Interesant este că deşi nu era un bărbat foarte frumos, Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Ruíz y Picasso (1881-1973) – pe scurt Pablo Picasso – a reuşit să-şi fascineze într-un mod straniu iubitele, care după despărţire ajungeau, pe fondul depresiei, la adevărate drame.
Pablo Picasso SURSA FOTO Wikipedia
De-a lungul vieţii, Picasso avut relaţii amoroase cu zeci de femei (unii spun chiar sute), însă doar şapte au fost la modul serios. Pe toate, însî, le-a părăsit la un moment dat.
Prima, Fernande Olivier, a trăit în depresie până la moarte. Nici doua, Olga Koklova, nu s-a împăcat cu despărţirea şi l-a hărţuit apoi ani în şir. Bizareriile continuă: Marie-Therese Walter s-a spânzurat, Dora Maar s-a izolat de lume, iar Jacqueline Roque s-a împuşcat când a aflat vestea morţii lui Picasso. Doar Francoise Gilot a trecut mai uşor peste despărţire după ce şi-a încheiat aventura cu pictorul trecut de 60 de ani, pe când ea avea doar 23.
Barbă Albastră, un personaj de basm horror
Nu poate nimeni să bage mâna-n foc că Barbă Albastră chiar a existat şi nici că fost un cuceritor tocmai de prim-rang. Maniera în care şi-a consumat poveştile sentimentale este, însă, un aparte, căci toate au avut un final identic: crima.
De fapt, „Barbă Albastră” este titlul unei povestiri de Perrault, după numele eroului principal „Barbe-Blue”. Sadic şi bestial, el şi-a sugrumat primele şase neveste, pe care apoi le-a spânzurat în „cabinetul negru”.
Căsătorit a şaptea oară, a fost omorât de fraţii ultimei soţii, care descoperiseră îngroziţi cadavrele celorlalte femei. Barbă-Albastră a devenit în literatură şi publicistică o expresie care desemnează un aventurier fără scrupul, un escroc sentimental.
Terente, marele amant al româncelor
Nu există niciun dubiu că „microbul” iubirilor multe, dese şi fără obligaţii este prezent şi în spaţiul românesc. Să ne amintim doar de pătimaşele poveşti de iubire ale voievodului Ştefan cel Mare sau de năstruşniciile mult mai mediatizatului Cristi Borcea.
Însă niciunul n-a avut dimensiunea literară (ca să nu spunem şi altfel; Muzeul Institutului „Mina Minovici” încă mai păstrează, în formol, „dotarea” sexuală” a prsonajului) a celebrului bandit Terente, pe numele lui real Ştefan Vasali.
Terente, marele amorez dobrogean SURSA FOTO Historia.ro
Hoţ la drumul mare, spărgător de bănci şi de case de bogătaşi, Terente era născut, în anul 1895, într-un sat dobrogean (Carcaliu) în care, până pe la 24 de ani, a trăit o viaţă cât se poate de obişnuită. De-abia după ce soţia şi cei patru copii îi mor (de ciumă) devine un individ agresiv şi se apucă de tâlhării.
Însă faima nu i s-a dus mai ales pentru nelegiuri, cât pentru poveştile amoroase, care au fost cu sutele în scurta viaţă a dobrogeanului (a fost executat în 1927, la vârsta de doar 32 de ani).
Totul a pornit de la un roman foileton scris de o anume Sylvia Bernescu, în anul 1924, după ce ar fi fost răpită de bandit şi transformată, pentru o vreme, în sclava lui sexuală. Foiletonul (publicat de ziarul „Dimineaţa”) are un succes imens şi ajunge să fie citit înclusiv în marile capitale europene precum Paris sau Berlin.
Terent este prezentat drept un amant înfocat, tandru şi bine dotat (astă mărturie „relicva” de la Mina Minovici), care îşi răsplătea amantele cu daruri de mare preţ.
Vă mai recomandăm şi:
Erau puternice şi bogate. Uneori erau şi nemaivăzut de frumoase. Însă nu le era de ajuns. Aşa că au devenit malefice. Cele mai crude femei din Evul Mediu au avut, toate, descendenţă regală şi s-au dovedit duşmani de moarte ai creştinilor. Un top al celor mai năpraznice doamne din istorie nu le poate ocoli, sub nicio formă, pe Elisabeta Bathory (Contesa Dracula), pe Maria Tudor (Bloody Mary) sau pe Isabella de Castilla (Stăpâna lui Torquemada).
Când vine vorba despre marele domnitor moldovean Ştefan cel Mare, orice român îţi va răspunde că a fost unul dintre cei mai importanţi şi mai drepţi voievozi ai neamului. În fapt, unele izvoare istorice arată că, totuşi, marele voievod a fost şi un invadator fără scrupule. Pe seama lui sunt puse fapte reprobabile, deportări masive şi lichidarea până la ultimul locuitor a sute de sate din ţările învecinate. Mulţi istorici se întreabă unde sunt cei 100.000 de oameni luaţi de Ştefan cel Mare din Podolia şi Galiţia în 1498, iar răspunsul se află încă ascuns sub mantia timpului, aşteptând să fie scos la suprafaţă.
Arheologii afirmă că ar fi vorba de primul mormânt creştin din secolul al III-lea de pe teritoriul românesc, însă osemintele celui botezat „Innocens” n-au fost niciodată datate prin metode ştiinţifice moderne, ci doar li s-a apreciat vechimea prin prisma dovezilor indirecte. Revoltător este că, ulterior, scheletul a fost „conservat” cu zgură de furnal.
Se încarcă comentariile...
