Cele mai bune patru metode de protejare a pomilor fructiferi contra îngheţului. Sfaturile celor mai buni specialişti
0
Iarna deocamdată foarte blândă a slăbit rezistenţa la îngheţ a pomilor fructiferi, de aceea inginerii horticultori recomandă ca pomicultorii să fie foarte atenţi în perioada următoare şi să fie pregătiţi să ia măsuri pentru a nu-şi compromite viitoarea recoltă.
Aşa cum consemnam recent într-un articol publicat de cotidianul „Adevărul” (Avertismentul specialiştilor privind efectele iernii blânde asupra viilor şi livezilor. „Suntem foarte aproape de un moment de cotitură“), în perioada următoare a anului s-ar putea să fie mari probleme în livezi din cauza vremii tot mai bizare care s-a instalat în partea sud-est a Europei.
Specialiştii sunt de părere că după perioadele foarte calde din această iarnă (cu temperaturi mult peste media obişnuită) ar putea veni în februarie şi martie episoade de vreme foarte rece, cu ger şi îngheţ la sol, care ar afecta grav plantaţiile de pomi „decălite” de aerul mai degrabă mediteraneean din decembrie şi ianuarie.
„Protejarea pomilor fructiferi de îngheţ este o grijă a proprietarilor de livezi care nu vor ca temperaturile scăzute să conducă la pierderea recoltei, poate chiar a investiţiei. Metodele prin care pomii se pot proteja de îngheţ sunt diverse şi, o parte dintre ele, limitate şi costisitoare, însă sunt necesare”, ne-a explicat cum stau lucrurile inginerul horticultor Iulian Arhip, cel care ne-a ajutat să punem cap la cap patru metode simple de prevenire sau măcar de micşorare a pagubelor.
Perdeaua de fum
„Metoda perdelei de fum este metoda clasică şi se bazează pe principiul micşorării efectului radiaţiei nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum generat de o substanţă fumigenă. Perdeaua de fum împiedică răcirea solului şi a pomilor, reducând efectul radiaţiei nocturne”, spune inginerul.
Se recomandă folosirea unor substanţe care să producă un fum persistent în jurul pomilor. Aerosolii produşi trebuie să fie de culoare albă, întrucât au o mai mare putere de reflecţie şi împiedică astfel producerea radiaţiei nocturne.
Resturile organice pot fi formate din paie umede, turbă, crengi sau frunze precum şi rumeguş umed de lemn. Se aşază în diferite puncte din livadă în grămezi, astfel ca după aprinderea lor să se realizeze o perdea de fum de intensitate egală în toată livada.
„La un hectar de livadă se pun cam 100 de grămezi fumigene cu un volum de cam un metru cub fiecare, deci este de muncă, nu glumă. În interiorul lor se aşază material mai uscat care întreţine arderea, iar spre exterior material organic umectat, pentru a asigura o ardere lentă şi producerea unei cantităţi cât mai mari de fum şi vapori de apă. Fumul rezultat din arderea lor asigură creşterea temperaturii cu 1- 1,5 grade Celsius”, spune specialistul.
Perdelele de fum se pot face şi prin arderea brichetelor speciale confecţionate din clorură de amoniu, naftalină şi alte substanţe fumigene. La un hectar se ard în acest caz 8-10 brichete pentru a acoperi livada cu o perdea groasă de fum şi a ridica temperatura aerului cu 1,9-2 grade Celsius.
Încălzirea aerului din livadă
De poate greu de crezut, uneori fermierii trebui să le facă un pic de căldură pomilor. Se folosesc sobiţe speciale, arzătoare sau pur şi simplu un foc în aer liber. Încălzirea se poate executa cu combustibil (reziduuri de petrol, motorină etc). O sobiţă de mărime mijlocie, poate încălzi o suprafaţă de circa 50 de metri pătraţi şi poate proteja pomii până la temperaturile de -6…-7 grade Celsius.
Cele mai cunoscute sobiţe sunt cele de tip Bujorean, denumite antibrumar (inovaţie a profesorului Gheorghe Bujorean de la Institutul agronomic din Timişoara).
Vântul artificial
Se realizează cu ajutorul unor instalaţii de ventilare, care amestecă şi înlocuiesc aerul rece de la suprafaţa solului cu aerul mai cald din straturile superioare.
Încălzirea aerului din livadă se poate face şi cu ajutorul unor sobiţe speciale, confecţionate din tablă de 2 mm grosime, în care se pot arde: motorină, petrol, uleiuri minerale uzate etc. Aceste sobiţe consumă în medie câte 3-4 l de combustibil pe oră.
„Se instalează între rândurile de pomi, la distanţă de 7 metri una de alta, încât la un hectar sunt necesare cam 150 de astfel de sobe. Cu ajutorul sobiţelor se pot combate scăderile de temperatură până la minus 6 grade Celsius, însă costurile sunt foarte mari”, explică inginerul.
Ploaia artificială
Poate fi o metodă eficientă în anumite condiţii: să existe deja un sistem de irigare prin aspersiune, iar vremea rece să nu dureze mai mult de 1-2 zile.
„Pulverizând apa în atmosferă se ridică temperatura aerului cu 2-4 grade Celsius. Stratul de gheaţă care se va forma pe ramuri devine un strat izolator, care împiedică răcirea ramurilor, menţinând în acelaşi timp la exterior temperatura foarte apropiată de zero grade. Însă stratul de gheaţă persistent poate fi dăunător pe termen lung, căci sufocă mugurii, de aceea metoda este recomandată doar la îngheţurile târzii şi la brume”, spune inginerul Arhip.
Instalaţia de aspersiune se pune în funcţiune în momentul când temperatura aerului la înălţimea de 1,5 m deasupra solului a atins valoarea de zero grade, cu tendinţa de scădere. Stropirea se opreşte atunci când temperatura aerului s-a ridicat la 1 grad şi are tendinţa de creştere şi gheaţa s-a topit.
Se încarcă comentariile...
