Cum ne afectează sănătatea avalanşa de gânduri. Ce este neurogeneza şi de ce gândirea excesivă poate duce la Parkinson şi Alzheimer

Foto: arhivă Adevărul

De fiecare dată când întoarcem o problemă pe toate părţile în mintea noastră devenim stresaţi, nu ne mai concentrăm la locul de muncă, suntem nervoşi, ba chiar nici nu mai putem dormi noaptea.

Mulţi dintre noi rulează mental zeci de mii de gânduri în fiecare zi, iar multe dintre ele apar la nivel inconştient. ”În urma cercetărilor, s-a constatat că o persoană are în medie 60.000 de gânduri pe zi, din care 40.000 sunt gânduri preluate din ziua anterioară. De pildă, dacă în ziua anterioară a avut loc un eveniment, aceasta a rămas ca stare emoţională în organism şi se manifestă prntr-o multitudine de gânduri. Gândurile chiar pot fi numerate cu ajutorul unei aparaturi special adaptate în acest sens, pentru că ele sunt o fluctuaţie de curent electric în creier. De cele mai multe ori gândurile ne controlează şi nu invers, aşa cum ar fi normal”, explică psihologul Stelian Chivu.

Creierul uman poate fi comparat cu un calculator, fiind mai exact un biocalculator, în timp ce gândurile sunt programele care operează pe acest computer. Fiecare dintre noi are o minte supraconştientă şi o minte subconştientă, care reprezintă 92% dintre operaţiunile pe care le efectuează creierul, efectuând milioane de acţiuni în corpul nostru în fiecare minut. Printre cele mai importante se numără respiraţia, circulaţia sanguină, imunitatea şi hrănirea celulară.

”Important de ştiut este că mintea subconştientă derulează toate operaţiunile doar la timpul prezent. Pentru ea nu există trecut sau viitor. Un alt lucru de luat în seamă este că mintea subconştientă va prelua orice comandă venită de la noi ca pe ceva cât se poate de real, fără distincţii. Dacă îţi tot spui că eşti prost sau ai ghinion, mintea subconştientă va transmite întregului sistem celular faptul că eşti prost sau ghinionist. Dimpotrivă, dacă suferi de o afecţiune şi transmiţi că te vei vindeca, mintea subconştientă va transmite programe de vindecare”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Când ne confruntăm cu foarte multe gânduri, majoritatea fiind negative sau contradictorii, se întâmplă cam acelaşi lucru care se petrece cu un calculator suprasolicitat: se înţeapă. Prin urmare, are nevoie de un restart, ce se traduce printr-o schimbare pe care trebuie să o facem la noi, astfel încât să reducem această multitudine de gânduri.

Legătura gândurilor cu îmbătrânirea mentală

„Atunci când sesizăm că avem mai multe gânduri în acelaşi timp şi sunt, atunci când avem mai multe gânduri contradictorii, e cazul să facem ceva pentru a schimba acest lucru, deoarece mintea poate ajunge să ne blocheze creierul, practic îl scurtcircuităm”, punctează Stelian Chivu.

Fiecare dintre noi are şi minte conştientă, ce include multe dintre actităţile noastre zilnice, deşi unele dintre ele intră în sfera minţii subconştiente prin faptul că devin gesturi reflex, cum este cazul şofatului, dar avem şi o minte inconştientă, ce include o serie de programe cu care ne naştem, deci este moştenită genetic. Ce reprezintă practic mintea? Este un număr de programe mentale, dar şi performanţele pe care acestea le pot atinge, în funcţie de mai mulţi factori, printre care se numără educaţia, exerciţiile repetate, dar şi bagajul genetic cu care persoana în cauză vine.

”Când discutăm despre minte şi gândurile pe care ea le generează, este necesar să vorbim despre neurogeneză, care este procesul prin care care se creează noi celule nervoase în creier. Studiile au arătat că noi neuroni se nasc când avem puţin gânduri, iar acestea sunt pozitive. Când avem foarte multe gânduri, o parte din neuroni mor, se distrug, iar refacerea lor are loc greu sau deloc în astfel de condiţii”, explică psihologul Stelian Chivu.

Reducerea numărului de gânduri şi concentrarea lor pe lucruri pozitive este un exerciţiu pe care fiecare dintre noi îl poate include în rutina zilnică. Fiecare proces fizic în organism începe de la un gând. Dacă acesta este pozitiv, atunci corpul va încetini procesul de îmbătrânire, însă dacă este negativ, el va fi urmat de o reacţie negativă şi în organism, ce se poate manifesta prin stres, fobii sau boală.

”Avalanşa de gânduri duce practic la o îmbătrânire prematură a creierului, iar în mod special este afectată memoria de scurtă durată. Constaţi că ai uitat ce ai făcut acum o săptămână, ieri sau chiar acum un minut. Intervine şi o oboseală mentală şi sunt indivizi care uită aproape instantaneu numele unei persoane cu care abia au făcut cunoştinţă pentru că nu se pot focusa pe ce fac la acel moment, mintea lor este împrăştiată în mai multe locuri”, subliniază psihologul Stelian Chivu.

Cum ne resetăm mintea

Un număr mare de gânduri duce inevitabil şi la devitalizarea organismului, procesele mentale fiind mari consumatoare de energie fizică, emoţională şi psihică. Una dintre consecinţe este boala Parkinson, dar şi Alzheimerul sau boala Huntington, care este o afecţiune progresivă neurodegenerativă, caracterizată prin demenţă, declin cognitiv şi coordonare defectuoasă a muşchilor şi care afectează în primul rând sistemul nervos. 

Multitudinea de gânduri vine la pachet şi cu depresii, stări anxioase şi fobii. Ce putem face concret pentru a reduce numărul de gânduri? Aşa cum avem o igienă corporală zilnică, în mod similar trebuie să ne ocupăm şi de creier. ”De foarte multe ori ne lăsăm furaţi de avalanşa gândurilor pe care le avem şi nici măcar nu conştienzăm acest lucru. Ce putem face este să ne resetăm mintea, făcând exerciţii care să ne concentreze atenţia pe un singur lucru. Unul dintre acestea este respiraţia controlată, prin care te focusezi doar asupra acestui lucru, reducând astfel foarte mult numărul de gânduri”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Mersul într-o peşteră ajută, de asemenea, mult la diminuarea gândurilor, pentru că aceasta are un câmp magnetic constant, în timp ce în creier acesta variază în funcţie de numărul de gânduri pe care îl avem. După o perioadă de timp petrecut în peşteră, se va produce automat o reducere a numărului de gânduri. Exerciţiile de creativitate sunt o altă cale prin care putem diminua gândurile, dar stimulăm şi regenerarea neuronală, prin folosirea imaginaţiei.