Cum au ajuns autorităţile de la Galaţi bune de plată după ce au evacuat ilegal o familie din propria locuinţă

Suma pe care Primăria trebuie să o plătească se ridică la 56.750 de euro, dar decizia nu este definitivă. Totul pleacă de la evacuarea dintr-un imobil cu risc seismic a unei persoane (fost chiriaş) căreia Primăria îi vânduse câteva încăperi din clădirea ruinată.

Un lung şir de decizii administrative la limita legii a făcut ca municipalitatea din Galaţi să ajungă să fie obligată să returneze o sumă considerabilă  - 55.000 de euro -  către o persoană de la care a încasat mai puţin 2% din amintita sumă, în urma unui contract cel puţin discutabil.

În esenţă, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au dispus (în primă instanţă) ca Primăria municipiului să achite unui gălăţean pe nume Bogdan Iacob 48.000 de euro pentru o locuinţă, situată într-o clădire ruinată, pe care a cumpărat-o de la stat cu aproximativ 1.000 de euro (în echivalent lei), dar a fost obligat ulterior să o părăsească deoarece clădirea se prăbuşea.

Mai mult decât atât, magistraţii au obligat statul să achite 7.200 de euro drept daune colaterale, plus cheltuieli de judecată de 1.500 de euro.

Un lanţ de ilegalităţi şi abuzuri

Toată povestea a început în anul 1997, atunci când primarul Eugen Durbacă (actualmente parlamentar Pro România) a aprobat vânzarea către unul dintre chiriaşi a unei părţi (două încăperi) dintr-un imobil ultracentral din Galaţi cunoscut sub numele de „Palatul Gheorghiu”.

Contractul cu Bogdan Iacob a fost încheiat în baza Legii 112/1995, însă lucrurile au fost cam pe lângă lege deoarece imobilul fusese deja notificat pentru retrocedare (deci procedurile de vânzare către chiriaşi trebuiau automat suspendate). În plus, niciun alt chiriaş (erau în imobil 9 contracte de închiriere) nu a reuşit să obţină aprobarea să cumpere partea lui de clădire.

Că lucrurile erau foarte încurcate aveau să descopere, după trei ani, şi funcţionarii Primăriei Galaţi, care l-au notificat pe Bogdan Iacob că actul de vânzare este nul şi au refuzat să mai încaseze ratele stabilite. Evident, notificarea a fost cât se poate de ilegală (legal, un contract de vânzare poate fi anulat doar cu acordul părţilor sau de instanţă), iar refuzul de a încasa ratele un abuz. Nu o spunem noi, ci au stabilit-o judecătorii Tribunalului Galaţi.

Cumpărătorul a ignorat abuzul angajaţilor Primăriei şi a continuat să vireze suma stabilită prin contract, până la finalizarea acestuia. În total, în echivalent lei, circa 1.000 de euro (conform legii, casele din fondul de stat se vindea chiriaşilor la valoarea reziduală, după amortizare, fără actualizarea valorii).

Evacuat din proprietate

Având în vedere desfăşurarea evenimentelor, Bogdan Iacob a fost, din 1997, proprietarul de drept al imobilului, iar încercările ulterioare ale municipalităţii de anulare a contractului au eşuat. Nici măcar argumentul retrocedării către moştenitori nu a putut fi valabil, deoarece, în urmă cu doi ani, instanţa a respins definitiv şi ultima acţiune juridică în acest sens, pe motiv că nu este demonstrată genealogia.

În fine, revenind la litigiul dintre fostul chiriaş şi autoritatea publică, trebuie spus că lucrurile au devenit şi mai complicate în anul 2001, atunci când Bogdan Iacob a fost evacuat de pe proprietatea lui pe motiv că imobilul a ajuns într-o stare foarte gravă şi este în risc iminent de prăbuşire. Lucru adevărat, cum la fel de adevărat este şi că starea clădirii era la fel de proastă şi atunci când primarul Durbacă decidea să vândă o parte din ea chiriaşului.

Pentru a fi mai „convingători”, cei de la Primărie nu doar au făcut cuvenita somaţie de evacuare, ci au tăiat şi toate utilităţile imobilului.

Plângere, proces, verdict

Urmarea firească a fost că Bogdan Iacob a dat în judecată Primăria şi a cerut daune considerabile pentru că i s-a vândut o proprietate inutilizabilă (şi nu din vina lui, căci Palatul Gheorghiu se năruieşte numai şi numai pentru că municipalitatea nu a întreţinut niciodată partea de imobil - peste 95% - care-i aparţine) şi i s-a refuzat şi dreptul a o folosi.

Misiunea judecătorilor nu a fost grea, ci doar complicată (căci la dosar au fost adăugate sute de file de probe), iar într-un final verdictul a venit dur: municipalitatea trebuie să plătească în total 56.750 euro. Cea mai mare parte, 55.050 euro este despăgubirea pentru proprietate, restul fiind daune colaterale şi cheltuieli de judecată.

Dacă soluţia primei instanţe va rămâne definitivă, municipalitatea este obligată să facă demersuri pentru recuperarea prejudiciului de la cei vinovaţi de producerea lui. Clădirea în cauză este şi monument istoric, având un statut special. Reprezentanţii Primăriei au confirmat că în prezent, ca urmare a rezolvării litigiilor legate de proprietate, sunt analizate mai multe soluţii de reabilitare.