Cum ne ajută stresul să performăm. De ce este important să vedem jumătatea plină a paharului în orice lucru negativ
0
Majoritatea oamenilor evită să pună presiune pe ei înşişi pentru a nu se trezi în situaţia neplăcută de a nu face faţă stresului, dar şi pentru că nu vor să îşi asume responsabilitatea pentru pornirea şi ducerea la bun sfârşit a unui proiect. În realitate, puţin stres este de dorit în ceea ce facem, pentru că astfel ne vom descoperi şi dezvolta noi abilităţi.
Când vorbim de stres, mulţi dintre noi îl înţeleg ca pe ceva rău, însă nu întotdeauna lucrurile stau aşa. Psihologic, stresul se împarte în două categorii: distres (stresul rău) şi eustres (stresul bun).
”Eustresul este o stare de presiune care ne dinamizează, ne propulsează pentru a ieşi dintr-o situaţie neplăcută, negativă, limitatorie. În contrapondere, distresul determină organismul să producă cortizol, care blochează, înhibă sau limitează o persoană în acţiunile pe care le întreprinde”, explică psihologul Stelian Chivu.
Stresul bun determină creierul să producă endorfine, neurotransmiţători care ne ajută să ne concentrăm mai bine şi să fim mai eficienţi în ceea ce facem. Informaţia circulă mai repede între neuroni, ceea ce ne permite să luăm decizii mai bune şi mai repede. Eustresul declanşează practic în fiecare dintre noi anumite mecanisme de identificare a celor mai bune soluţii, dar şi de adaptare la situaţia în care ne aflăm.
Stresul se împarte în patru categorii. Astfel, avem stresul generat de lipsa timpului. Persoanele care se găsesc în această situaţie sunt mereu sub presiunea că nu vor reuşi să facă tot ceea ce şi-au propus în timpul pe care îl au la dispoziţie.
”Pentru a ieşi din acest cerc vicios este necesar să ne manageriem mult mai bine timpul, să alocăm timp pentru noi şi să alegem lucrurile cu adevărat importante. Vom reuşi astfel să înlocuim stresul negativ cu cel pozitiv”, punctează psihologul Stelian Chivu.
Un alt gen de stres este cel ce ţine de viitor sau anticipativ, cum se numeşte în limbaj de specialitate. Acesta caracterizează persoanele care se concentrează mai mult pe ceea ce urmează să se întâmple în viitor decât pe prezent. ”În astfel de cazuri este necesar ca persoanele în cauză să gândească pozitiv, să se concentreze pe prezent şi să elimine gradual frica de a greşi în deciziile pe care le iau”, ţine să precizeze psihologul Stelian Chivu.
Cum depăşim stresul de eşec
Cea de-a treia categorie de stres cu care ne confruntăm este stresul de accident. Este numit cumva impropriu astfel pentru că acesta se acumulează în organism pe fondul fricii care apare dacă o acţiune în care ne implicăm se va solda cu un eşec. Dacă vom alege să ne focalizăm energia pe un rezultat pozitiv, atunci vom avea parte de eustres, stresul pozitiv, care ne va ajuta să ne atingem obiectivele.
Stresul de întâlniri sau de contacte este ultima categorie de stres şi una dintre cele mai nocive pentru că ne limitează sau blochează, în condiţiile în care ne programăm să eşuăm înainte de a începe să actionăm într-o direcţie sau alta. ”Dacă gândim pozitiv, vom merge la aceste întâlniri complet relaxaţi, putem chiar să derulăm mental un potenţial film al modului cum se poate desfăşura întrevederea. De pildă, dacă avem un interviu de angajare sau pentru finanţarea unui proiect, stresul cu care mergem se va transmite şi celui cu care vorbim, iar întâlnirea este sortită eşecului încă din start”, susţine psihologul Stelian Chivu.
Eustresul îi oferă unei persoane şansa să se autoevalueze şi să se cunoască mai bine pe sine, astfel încât să ştie care îi sunt limitele şi unde mai are de lucrat, oferindu-i totodată şi încredere în forţele proprii.
”Devine cumva distractiv să te foloseşti de stres pentru a performa. Acest gen de stres îi aduce celui care îl foloseşte şi entuziasm, dar şi autoapreciere, care determină creierul să producă o serie de neurotransmiţători benefici, ce îl vor ajuta atât pe zona mentală, cât şi pe cea emoţională şi cea fizică”, enumeră psihologul Stelian Chivu câteva dintre beneficiile stresului pozitiv.
Totul ţine până la urmă de modul în fiecare dintre noi vede lucrurile. Dacă vom privi tot ce ni se întâmplă ca pe ceva negativ, nu vom ajunge prea departe. În schimb, dacă vom vedea aceste lucruri ca pe o provocare, avem şansa să ne descoperim noi abilităţi şi să ne depăşim cu adevărat limitele. Asta înseamnă, de fapt, să comutăm de pe distres (stresul rău) pe eustres (stresul bun).
Exerciţii simple pentru relaxare mentală, emoţională şi fizică
Pentru a face asta, este bine să reducem pe cât posibil stresul rău printr-o gândire pozitivă. De pildă, să nu ne focalizăm atenţia pe ce s-ar întâmpla dacă întârziem la serviciu şi să luăm măsuri pentru a fi punctuali. Dacă se întâmplă să întârziem de câteva ori, să nu facem un capăt de ţară din asta, ci să ne organizăm, astfel încât să nu se mai întâmple.
”Şi anturajul joacă un rol important aici. Sunt puţine cazurile în care o persoană se poate menţine pozitivă dacă toţi prietenii săi sunt negativi. E necesară şi o programare mentală, în special pe zonele unde întâmpin dificultăţi. Poate îmi este greu să fiu punctual sau sunt dezordonat, ori nu mă ţin de cuvânt. Aleg o propoziţie scurtă, la prezent, care să fie pozitivă şi o repet în fiecare zi de câteva ori, până când reuşesc să depăşesc problema cu care mă cronfrunt”, explică psihologul Stelian Chivu.
Unul dintre cele mai bune exerciţii pe care oricare dintre noi este bine să le includă în obiceiurile zilnice este să găsească ceva bun în ceea ce li se întâmplă şi este negativ. Este totodată obligatoriu să începem să ne relaxăm mental, emoţional şi fizic, astfel încât să reducem stresul rău. Aici joacă un rol foarte important autocontrolul, pe care trebuie să îl îmbunătăţim permanent, pentru a ne permite să folosim eficient stresul pozitiv.
”Totul ţine de ce alege fiecare dintre noi să facă. Poate să se lase influenţat, manipulat sau controlat de energia stresului rău sau poate alege să facă faţă unei situaţii care îl pune în dificultate şi să o depăşească cu succes”, cochide psihologul Stelian Chivu.
În final, totul ţine de ţinerea sub control a stresului la care ne expunem, astfel încât să performăm bine în domeniul în care activăm, folosind eustresul (stresul pozitiv), fără riscul ca această stare să ne afecteze sănătatea pe termen mediu şi lung.
Se încarcă comentariile...
