Cum au fost achitaţi ciobanii acuzaţi că-şi ţineau angajaţii în sclavie: „Se mânca bine, primeau şi ţigări“. Iniţial, au fost condamnaţi la peste 8 ani de închisoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Victimele le declaraseră iniţial anchetatorilor că, odată ajunşi la stână, li se luau telefoanele mobile şi erau înfometaţi, ameninţaţi, ţinuţi în lanţuri, umiliţi şi bătuţi constant. În faţa judecătorilor, şi-au schimbat în mod suspect declaraţiile, susţinând că stâna era un fel de pension, unde erau bine trataţi, li se plăteau la timp salariile şi puteau pleca oricând doreau.

Curtea de Apel Galaţi i-a achitat, printr-o decizie definitivă, pronunţată pe 16 decembrie 2019, pe fraţii Octavian-Marian şi Nicolae-Ionuţ Popov de acuzaţia de trafic de persoane, după ce iniţial Tribunalul îi condamnase la pedepse grele cu închisoarea, de 9 ani şi 6 luni, respectiv 8 ani şi 4 luni.

În motivarea deciziei, judecătorii instanţei superioare susţin că sentinţa Tribunalului ar reprezenta practic o copie a rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT, fără o analiză pertinentă a probelor administrate în faza de urmărire penală. Pe de altă parte, magistraţii Curţii de Apel Galaţi au trecut cu vederea faptul că mulţi dintre angajaţii stânei conduse de fraţii Popov şi-au schimbat în mod suspect declaraţiile în instanţă.

În faţa judecătorilor, o parte din angajaţi au declarat că se simţeau foarte bine la stână, condiţiile de muncă erau decente şi puteau pleca oricând doreau. Unii dintre angajaţi chiar au declarat că ”existau zile în care seara, fie Ionuţ, fie Marian, aduceau câte o sticlă cu vin sau bere, se mânca bine, era şi mâncare caldă, primeau şi ţigări, primeau pelerine, haine, de îmbrăcat pentru că nu aveau de unde să cumpere”.

”Constatăm că şi după momentul îndepărtării din sală a inculpaţilor, sunt redate aspecte favorabile inculpaţilor, în sensul că la stâna acestora condiţiile de cazare erau mai bune decât la alte ferme, „existau zile în care seara, fie I, fie M, aducea câte o sticlă cu vin sau bere”, se mânca bine, era şi mâncare caldă, primeau şi ţigări, primea pelerine, haine, de îmbrăcat pentru că nu avea de unde să cumpere”. Instanţa de fond a îndepărtat declaraţiile date de persoanelor vătămate în faza cercetării judecătoreşti, susţinând că acestea nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Însă, în opinia Curţii, declaraţiile persoanelor vătămate date în faza cercetării judecătoreşti se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi de prima instanţă în condiţii de oralitate, publicitate şi nemijlocire. Martorii  au declarat că la stâna aparţinând inculpaţilor condiţiile de muncă erau bune, ciobanii puteau pleca acasă şi nu cunosc faptul că persoanele vătămate ar fi fost agresate fizic sau verbal. Martora A.L. a declarat că nu ştie ca fostul soţ, să fi fost ameninţată sau agresată fizic de inculpaţi, nu a observat ca acesta să fi prezentat urme de violenţă şi nu i-a zis că ar fi fost împiedicată să plece. Martora V. L., fosta concubină a persoanei vătămate I. D. , a susţinut că aceasta nu i-a zis că ar fi fost agresată fizic sau verbal, nu s-a plâns niciodată că ar fi fost ţinută cu forţa, nu are cunoştinţă ca vre un cioban să fi fost ameninţat ori ţinut cu forţa. Martorul D. I. a precizat că nu are cunoştinţă ca fratele său să fi fost agresat de inculpaţi, ori să fie forţat să muncească, dar ştie că îi este frică de aceştia şi nu a fost nicio situaţie în care fratele său să dorească să plece de la stână şi să nu fie lăsat. Persoana vătămată T. C. a susţinut că a lucrat la ferma inculpaţilor, a avut grijă de vaci, programu l de muncă începea la ora 07 30 şi dura până la ora 19 00 , a existat un incident când  „ a fost lovit cu palma pe spate şi a primit un şut în fund” de la inculpatul P. I., dar nu a fost obligat niciun moment să presteze o muncă împotriva voinţei sale şi nu a observat ca inculpaţii să exercite violenţe asupra ciobanilor. Persoana vătămată T. C. nu a formulat pretenţii civile faţă de inculpaţi. Persoana vătămată A. P. a declarat că este analfabet, a fost plătit cu suma de 1000 lei pe lună, condiţiile de la stână erau bune, a fost dus acasă cu maşina de către inculpaţi unde a stat şi câte 5 zile, nu a fost readus la stână cu forţa, nu a fost lovit de inculpaţi, au existat situaţii când a consumat băuturi alcoolice şi a căzut, putea să plece oricând de la stână, a fost ajutat de inculpaţi să obţină actele de identitate. A mai susţinut persoana vătămată A. P. că nu are pretenţii civile faţă da inculpaţi. Persoana vătămată D. C. a declarat că a lucrat la ferma inculpaţilor 6-7 luni, a primit salariul cu excepţia banilor din ultim alună, respectiv 750 lei, când a cerut plata salariului a fost ameninţat şi a hotărât să plece. A mai susţinut persoana vătămată D. C. că nu a fost lovit de inculpaţi, la stână existau două camere şi un hol, primea mâncare, a fost împreună cu inculpatul P. M. să îşi ia buletinul iar acest act de identitate a rămas în maşină. Persoana vătămată D. C. a mai declarat că se consideră vinovat pentru pierderea oilor, pentru că a rămas în spate şi nu le-a mai văzut când s-au îndepărtat. Persoana vătămată I. D. a mai susţinut că a lucrat la ferma inculpaţilor 10 ani, în ultima perioadă nu mai primea toţi banii, condiţiile de trai erau bune, primea mâncare, putea să plece de la stână”, susţin judecătorii Curţii de Apel Galaţi.

Ce declaraseră iniţial angajaţii ciobanilor

Majoritatea angajaţilor declaraseră iniţial că, după ce ajungeau la stână, ciobanii le luau telefoanele mobile şi îi forţau să muncească până la epuizare, îi băteau şi îi umileau după bunul plac. La dosar au fost depuse şi numeroase interceptări telefonice, din care reiese că angajaţii se temeau pentru viaţa lor şi cereau ajutorul apropiaţilor pentru a pleca de la stână.

Procurorii DIICOT Galaţi au stabilit că, în perioada 2015-2017, cei doi bărbaţi s-au folosit de cinci persoane, cu vârste cuprinsă între 40 şi 50 de ani, cărora le-au promis salarii de 700 de lei pe lună ca să muncească la o stână pe care o deţineau în judeţul Galaţi.

Judecătorii i-au obligat iniţial pe ciobani să le plătească la trei dintre angajaţii pe care îi foloseau ca pe sclavi câte 13.500 de lei de fiecare în contul lunilor de muncă neplătite, dar acum victimele vor trebui să deschidă procese civile separat pentru a-şi recupera drepturile cuvenite, ţinând cont că cei doi fraţi au fost achitaţi.

”În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2015-2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale comune, la diferite intervale de timp, inculpaţii au recrutat, transportat, transferat, adăpostit şi primit cinci persoane vătămate majore, cu vârste cuprinse între 40 şi 50 ani, prin inducere în eroare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestora”, au precizat procurorii DIICOT Galaţi.

Anchetatorii au stabilit că fraţii Popov au recrutat de-a lungul timpului persoane cu o situaţie materială precară, din mediul rural, pe care, cu promisiunea unor condiţii de salarizare şi muncă normale, le-au exploatat prin supunerea la muncă la stâna pe care o deţin şi, cu pretextul necesităţii recuperării unor pagube, nu le-au achitat drepturile salariale şi nu le-au acordat zile libere.

”S-a reţinut că, după recrutare, odată realizat primul pas în aservirea victimelor, prin lăsarea acestora fără acte de identitate, inculpaţii Popov Octavian-Marian şi Popov Nicolae-Ionuţ se completau în reuşita activităţilor de aducere în stare de dependenţă a persoanelor vătămate. Astfel, ambii inculpaţi participau la acţiunile de intimidare a victimelor care încercau să fugă sau să reclame autorităţilor tratamentul la care sunt supuse, cu precizarea că, în mod majoritar, acţiunile de intimidare a victimelor prin agresare fizică era apanajul inculpatului Popov Nicolae-Ionuţ”, susţin procurorii.

După ce reuşeau anihilarea libertăţii de mişcare a victimelor, cei doi fraţi organizau în incinta stânei repartizarea forţei de muncă, la un efectiv de animale mult prea mare pentru puterea de muncă a victimelor traficate.

Deşi, iniţial, pentru a putea convinge persoanele vătămate să vină să muncească la ei, ciobanii le promiteau că nu vor avea grijă decât de ovine, că vor beneficia de salarii rezonabile (700 RON/lună), că vor primi patru zile libere pe lună, aceste promisiuni nu numai că erau uitate când începeau munca, dar dacă vreuna dintre victime îndrăznea să-şi ceară drepturile, indivizii le umileau şi le aplicau corecţii fizice.

Trăiau la limita subzistenţei, erau ameninţaţi şi bătuţi

Angajaţii celor doi ciobani ajungeau să constate că aceştia nici nu se gândeau să respecte normele legale privind salarizarea, sănătatea şi condiţiile de muncă, fiind cazaţi în locuri insalubre şi trăind la limita subzistenţei, nefiindu-le plătit salariul.

”În situaţia în care îşi manifestau nemulţumirea sau solicitau întoarcerea la domiciliu, victimele se regăseau aservite prin datorii reale (distrugeri la stână, decesul unor animale din presupusa vină a ciobanilor), ori imaginare, iar uneori erau  ameninţate şi agresate, astfel că nu puteau decât să urmeze conduita impusă de traficanţi”, explică procurorii DIICOT Galaţi regimul de teroare instituit de către cei doi.

În urma anchetei, oamenii legii au constatat că ciobanii exercitau agresiuni fizice şi psihice şi atunci când li se părea că angajaţii nu depun destule eforturi pentru ca stâna  „să meargă bine”, li se părea că închid oile prea devreme sau că sunt prea lenţi în activităţile desfăşurate, situaţii în care îi loveau cu pumnii şi picioarele şi nu îi lăsau să se odihnească suficient.

”Să vezi ce-i scot părul din cap. Nu i-a convenit...”

„Vezi că boschetarul ăsta de Costel a plecat… A lăsat tot. Haine ce a avut de p’aici, de pe la stână... Toate le-a lăsat aici, pe masă, ca să le văd”, îi spunea într-o discuţie telefonică Marian Popov fratelui său care a izbucnit: „F...u-i morţii mamei lui! Da’ nu pun eu mâna pe el? Să vezi ce-i scot părul din cap. Nu i-a convenit... Ei, lasă-l în pace! Hai că văd ce fac. Hai! Băi frate, băi...”, reiese din interceptările convorbirilor telefonice ale celor doi fraţi.

Potrivit interceptărilor DIICOT, „Costel” fugise la un alt cioban, deoarece nu mai suporta munca şi pedepsele la care era supus de către fraţii Popov. El a lăsat acolo actele de identitate, hainele şi salariul neîncasat timp de mai multe luni. „Că cică... i-a tăiat trenul două oi şi l-ai bătut numai cu pumnii în cap... şi de aia a plecat de acolo”, spunea Octavian-Marian  Popov.„ Îi f..t bătaie de se cacă pe el!... Băga-mi-aş ... în boschetarul mă-tii. Mi-a lăsat vacile în... în saivan. F...u-l în gură de zdreanţă!”, a continuat Ionuţ Popov când a auzit unde a plecat angajatul.

”Păi, dacă îi dau eu douăzeci de pumni în cap, îl omor!”

Ciobanul care-l găsise pe „Costel”, îi spunea unuia dintre fraţii Popov că fugarul avea tendinţe suicidale. „El mi-a zis că se spânzură. Când este încolţit aşa de... şi cu bătaia şi cu una... n-are nici unde... unde să se ducă. Şi anul trecut când l-a bătut Pavel, tot la fel... că el n-are unde să se ducă, el se spânzură. Mie mi-e şi frică într-un fel să nu facă vreo prostie pe acolo, pe la...”, a încercat o explicaţie ciobanul.

”Păi, dacă îi dau eu douăzeci de pumni în cap, îl omor! Dă-l în morţii mamei lui”, ameninţa Ionuţ Popov.

„Mă, tu vino cu poliţia şi ia-mă de aici, băi! Că n-am cum să scap de la golanii ăştia. Tu înţelegi?... Iei poliţia de la Scânteieşti... Te mai sun eu şi vii să mă iei. Păi, tre’ să-mi dea vreo cincizeci de milioane. Vreo cincizeci de milioane tre’ să-mi dea măi, femeie!”, i se plângea o altă victimă soţiei sale la telefon. 

Pe 19 octombrie 2017, au fost efectuate patru percheziţii domiciliare în comuna Vânători şi în municipiul Galaţi, ocazie cu care au fost ridicate bijuterii şi suma de 25.000 lei provenită din activitatea infracţională. Când au fost duşi în faţa procurorilor, Marian şi Ionuţ Popov au declarat că sunt nevinovaţi, că au respectat în totalitate drepturile angajaţilor şi că nu i-au agresat verbal sau fizic. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite