Cum funcţionează frica de a-ţi fi frică şi cât de profund ne poate influenţa viaţa. Greşelile care ne împing spre anxietate şi depresie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mulţi dintre noi dezvoltă în timp o teamă de anumite locuri sau situaţii care îi aduce în postura de persoane neajutorate. De cele mai multe ori aceste frici nu sunt reale, iar dacă nu sunt tratate la timp, îi va aduce pe cei în cauză în postura de a nu mai putea nici măcar să iasă din casă.

Frica de a-ţi fi frică, cunoscută şi sub numele de agorafobie, este o formă de anxietate care se caracterizează printr-o teamă de anumite locuri sau situaţii care trezesc în cel în cauză o stare de neajutorare sau jenă.

”De cele mai multe ori este vorba de o situaţie închipuită, un scenariu care rulează în mintea acelei persoane şi poate privi diverse lucruri, pornind de la frica de a circula cu mijloacele de transport în comun până la frica de spaţii deschise”, explică psihologul Stelian Chivu.

De regulă, frica de frică se dezvoltă la o persoană după ce a avut mai multe episoade neplăcute, însoţite de cele mai multe ori de atacuri de panică. Dacă agorafobia nu este tratată, se poate ajunge la frici extreme, cum ar fi temerea pentru o persoană de a-şi părăsi locuinţa de frică să nu i se întâmple ceva rău. Această temere este însoţită adesea de ameţeli, dureri în piept şi dificultăţi în a respira.

”Acest gen de teamă se poate manifesta sub diverse forme, pornind de la frica de a pleca singur de acasă, teama de mulţime, de spaţii închise sau deschise şi se poate ajunge la înstrăinarea faţă de persoanele dragi şi la dependenţa de alte persoane”, susţine psihologul Stelian Chivu.

De unde provin fricile

De cele mai multe ori, aceste stări negative sunt însoţite de anxietate, iar la scurt timp apar şi atacurile de panică. Este indicat ca cei care se găsesc într-o astfel de situaţie să apeleze la un specialist pentru a stabili cu exactitate de unde provin toate aceste frici.

”Este posibil ca persoana în cauză să fi suferit o experienţă traumatizantă în copilărie, dar poate fi şi un eveniment stresant, cum ar fi un divorţ, probleme la job sau un deces în familie. Toate aceste lucruri trebuie identificate pentru a putea adopta apoi cea mai bună metodă de vindecare”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Aici se pot adăuga şi alţi factori, precum depresia, abuzul de alcool sau droguri ori o relaţie nefericită cu partenerul de viaţă. Se poate ajunge astfel la frica de frică, cum ar fi teama că puteţi fi victima unei infracţiuni violente dacă plecaţi din locuinţă sau teama de un atac terorist dacă călătoriţi cu avionul.

De pe lista cu frici închipuite nu lipseşte teama de infecţie cu o boală gravă dacă călătoriţi în zone aglomerate sau teama de situaţii penibile, ce presupune frica că a-ţi putea face un gest în public care v-ar putea supune umilinţei celor prezenţi.

Tratarea cu superficialitate a agorafobiei sau chiar ignorarea ei va avea consecinţe grave asupra persoanelor care suferă de această formă de anxietate. În timp, se va ajunge ca activităţi simple, cum ar fi părăsirea locuinţei şi mersul la muncă, la şcoală şi chiar socializarea să devină un adevărat coşmar. În paralel, va apare sentimentul de izolare şi depresia.

Paşi simpli spre vindecare

Primul pas spre vindecare este conştientizarea faptului că ne confruntăm cu o problemă. Odată ce am făcut acest lucru, vom putea acţiona pentru a elimina gradual fricile care de cele mai multe ori sunt închipuite

Orice persoană care se confruntă cu agorafobia se poate documenta cu privire la aceasta pentru a putea începe să facă schimbări în stilul de viaţă, astfel încât să înceapă procesul de vindecare. Este indicat totuşi să fie consultat un specialist în primă fază pentru că aceasta poate face o evaluare completă şi poate oferi soluţiile pentru a fi depăşite fricile cu care cel în cauză se confruntă.

”O primă tehnică pentru a depăşi un atac de panică este respiraţia lentă şi profundă. În acest fel, creierul va primi mai mult oxigen, iar dacă vă veţi concentra pe momentul declanşator al atacului, veţi realiza că teama pe care o simţiţi nu este reală”, explică psihologul Stelian Chivu.

Activităţile fizice regulate nu trebuie să lipsească din viaţa dumneavoastră. Fie că vorbim de simple plimbări sau mers cu bicicleta, acestea trebuie să devină o rutină a fiecărei zile pentru că vă vor ajuta să reduceţi substanţial stresul, dar vă vor îmbunătăţi considerabil şi starea de spirit.

La fel de important este şi regimul alimentar. Consumul de alimente şi băuturi nesănătoase, în special cele care conţin cofeină, nu va face altceva decât să intensifice atacurile de panică şi anxietatea.

”Trebuie acţionat şi la nivel mental, dar şi emoţional prin eliminarea acelor programe mentale negative. Persoanele care au acest gen de frici trebuie să conştientizeze treptat că ele nu sunt reale şi să le înlocuiască cu programe pozitive. Cei în cauză trebuie să înceapă cu lucruri mici. De pildă, dacă au o frică de a ieşi din locuinţă, să îşi stabilească ca obiectiv să iasă până la colţul blocului, apoi la un magazin din apropiere şi tot aşa. Totul se face cu paşi mărunţi pentru ca frica să fie depăşită gradual. Important este să înveţe să se relaxeze prin ieşiri în natură, prin meditaţii sau ascultatul unei muzici care le induce o stare de linişte, iar gradual va veni şi conştientizarea că toate acele frici cu care se confruntă nu sunt reale, iar ele vor fi eliminate”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite