Cum ne îmbolnăveşte fuga de discuţii în contradictoriu. Inima, plămânii şi sistemul imunitar sunt puternic afectate

Teama de dispute verbale ne poate afecta mai mult decât conflictul în sine

Persoanele care resping dialogurile care pot degenera în discuţii în contradictoriu şi chiar în conflicte refuză în primul rând să se lase angrenaţi în această stare negativă, dar le lipseşte şi curajul în susţinerea propriilor puncte de vedere.

”La baza acestei stări este frica. La baza comunicării stau cuvintele, în spatele fiecărui cuvânt stă o imagine, iar în spatele acesteia stă o stare. De pildă, dacă spui unui grup de 100 de persoane cuvântul <<floare>>, fiecare se va gândi la o floare care îi place. În zona neuronală a fiecăruia dintre noi au loc nişte mecanisme, iar la acestea un rol important îl are imaginea, care declanşează o stare, iar acestea sunt, de obicei, stări de închidere, de fugă, de respingere”, explică psihologul Stelian Chivu.

Când o persoană simte că există posibilitatea să intre într-un conflict în familie, anturaj sau societate, intervine instinctul de conservare psihologică şi el va evita o astfel de discuţie, însă problema rămâne, pentru că cel în cauză nu şi-a rezolvat în interior stările cu care se confruntă.

Frica de a fi implicat într-un conflict se poate transmite şi de la părinţi, pentru că dacă micuţul i-a văzut pe ai lui certându-se când era mic, la maturitate va dezvolta o sensibilitate pe această zonă şi va încerca să evite cât mai mult orice discuţie ce se poate transforma într-un conflict.

”Avem de-a face cu un conflict exterior, poate fi în familie sau la serviciu, iar dacă acesta nu este rezolvat, sunt excitate nişte zone reflexogene existente în creier, iar în interiorul persoanei respective se va produce un alt conflict. În prima etapă, va avea loc un conflict psihic, în sensul că cel în cauză va continua conflictul mental cu sine însuşi, iar asta va face să se creeze la nivel emoţional stări dezechilibrante şi perturbante, care vor ajunge mai devreme sau mai târziu să afecteze zona digestivă, însă dacă conflictul degenerează într-o supărare mare, se va manifesta şi asupra plexului cardiac, adică plămâni şi inimă, dar va slăbi puternic şi sistemul imunitar”, punctează Stelian Chivu.

Unde poate duce evitarea unei dispute verbale

O problemă serioasă pentru cei care se găsesc în astfel de situaţii este lipsa de energie. Ei nu au suficient vital pentru se exterioriza, pentru a-şi spune punctul de vedere, motiv pentru care vor muta conflictul în interior. Şi sistemul de credinţe al fiecăruia dintre noi ne poate da serioase dureri de cap. Sunt multe persoane care consideră că mai bine cedezi în orice discuţie şi dai dreptate interlocutorului, deşi acesta greşeşte, iar asta îi poate afecta atât pe ei, cât şi alte grupuri sociale.

”Fuga de conflict arată şi o lipsă de sinceritate a persoanei în cauză în a-şi exprima emoţiile şi ideile. Important de amintit este că rezolvarea oricărui conflict trebuie să se facă paşnic, pe cale amiabilă, chiar şi atunci când sunt persoane care doresc să ducă disputa spre violenţă sau care se încăpăţânează să îşi susţină ideile, deşi li se aduc dovezi că greşesc”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Evitarea unei dispute verbale va face ca respectivul să se izoleze, să devină depresiv, considerând că nimeni nu îi dă dreptate sau este găsit mereu ţap ispăşitor, iar asta va face să acumuleze o cantitate din ce în ce mai mare de stres, cu consecinţe grave asupra sănătăţii.

Şi somnul îi va fi afectat, deoarece cel în cauză nu va putea dormi din cauza gândurilor şi emoţiilor legate de ce s-a întâmplat. Un  conflict va ţine în stare de alertă mintea, care nu va permite corpului fizic să se relaxeze, astfel încât să se poată instala starea de somn. Fuga de conflict va face ca persoana respectivă să devină extrem de frustrată, iar în anumite situaţii îşi va pierde controlul mental, având izbucniri nervoase, multe dintre ele chiar violente.

”Sunt unele persoane care disimulează foarte bine. Ele sunt pasive la exterior, în modul în care reacţionează la conflicte, dar în interiorul lor vor avea o agresivitate în creştere, ce poate conduce la creşterea tensiunii arteriale, agitaţie mentală, ce se traduce prin creşterea numărului de gânduri. Practic, aceste persoane vor porni un dialog în propria minte, care nu se mai termină. Asta le va defocusa şi de la activităţile obişnuite pe care le fac zilnic”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cum manageriem mental şi emoţional un conflict

Agitaţia mentală va influenţa serios sănătatea mentală a celor care se găsesc în astfel de situaţii, dar şi pe cea fizică, aşa cum amintiteam anterior. Cei în cauză vor rata astfel şansa de a dezamorsa conflictul pentru că nu se vor focaliza la ceea ce spune cel din faţa lor, astfel încât să poată aduce contrargumente, ci se vor pierde într-un şir de gânduri şi emoţii negative care nu duc nicăieri.

Cei mai mulţi vor profita de teama de conflict a colegilor de muncă sau chiar a partenerilor de viaţă pentru a obţine diverse avantaje. Prin urmare, soluţia este să descoperim cum putem manageria un conflict fără să fugim de el. Se impune, de asemenea, să fim curajoşi când e momentul să ne spunem punctul de vedere şi chiar să condiţionăm discuţia de exprimarea acestuia, altfel riscăm ca dialogul să se transforme într-un monolog.  

”Extrem de importantă este atitudinea emoţională cu care abordăm un conflict. Trebuie să fim echilibraţi, focusaţi şi armonizaţi în interior, detaşaţi de ce se întâmplă. Secretul este să nu cuplezi pe energia de conflict. Chiar dacă cel din faţa ta te provoacă, te incită poate chiar la violenţă, trebuie să rămâi într-o stare de observator, iar dacă reuşeşti asta, vei obţine o mare victorie în cunoaşterea ta interioară şi a modului cum poţi depăşi conflictele”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.