Cum se mimează de 14 ani transparenţa în administraţia publică locală. Statistica arată că 90% dintre primari încalcă legea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Degeaba căutaţi pe internet 10% dintre primării. N-au site FOTO siteuptime.com

Doar 12 dintre cele 110 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Galaţi şi Brăila au site-urile actualizate cu datele stabilite de lege. Opt primării brăilene şi gălăţene nici măcar n-au site. Dezastrul informaţional este tolerat de 14 ani (de la apariţia Legii 161/2003), timp în care la Guvernul a rulat la ministerul responsabil 15 miniştri, de la mai toate partidele.

Potrivit legislaţiei din România (mai exact a Legii nr. 161/2003), toate instituţiile publice – de la Guvern până la cea mai amărâtă primărie - au obligaţia de a avea şi administra o pagină de internet prin intermediul cărei cetăţenii să fie informaţi corect, complet şi operativ cu privire la toate actităţile ce decurg din administrarea banului public.

Pentru a nu exista dubii, redăm câteva prevederi ale amintitei legi. Astfel, la articolul 14 se menţionează că: „Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronică pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice”.

La rândul său, articolul 24 (alineatul 4) prevede, fără echivoc, că „toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi să utilizeze Sistemul Electronic Naţional”, în completarea acestei reguli venind articolul 29, care spune că „în termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de Internet”.

Deloc lipsite de importanţă sunt reglementările legate de dreptul publicului de a avea informaţii complete, pe internet, cu privire la activitatea instituţiilor publice. Ca urmare, articolul 23 al amintitei legi stabileşte  că „orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice”. În continuare, articolul 24 (alineatul 3) spune că: „Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional”.

Teoria, ca teoria. Practica ne omoară

Chiar dacă obligaţiile instituţiilor publice sunt clar stipulate în lege, situaţia din teren, la 14 ani de la apariţie legii şi de la termenul limită de implementare lucrurile sunt încă departe de a fi în regulă.

De altfel, într-o analiză făcută cu privire la modul cum primăriile din judeţele Galaţi şi Brăila respectă Legea nr. 161/2003 am descoperit că aproape 90% dintre acestea încalcă fără nicio jenă obligaţiile ce le revin. În majoritatea cazurilor, site-urile (plătite cu bani grei unor firme ce provin, de regulă, din „cercul” politic al partidului din care face parte primarul) sunt doar încropite, nu conţin date esenţiale şi nu sunt actualizate de ani de zile.

Şi mai grav este că în cele două judeţe sunt peste 20 de site-uri de comune care există doar pe hârtie, căci sunt închise, suspendate sau blocate de viruşi informatici, în vreme ce opt primării (cinci brăilene şi trei gălăţene) nici măcar nu au site, deşi au trecut, vă reamintim, 14 ani de la aplicarea legii.

În mod normal, neîndeplinirea obligaţiei de la articolele 24 şi 29 ale Legii nr. 161/2003 este sancţionabilă. Însă, în amarul de vreme care a trecut din 2003 încoace, nimeni din Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (entitate definită de legiuitor ca fiind responsabilă de respectarea legii) nu a constatat problemele şi nu a luat vreo măsură. Asta în condiţiile în care s-au schimbat la conducerea acestuia nu mai puţin de 15 miniştri, de la mai toate partidele importante.

Să-i şi amintim: Dan Nica (PSD; 2000-2004, inculpat în dosarul Microsoft), Adriana Ţicău (PSD; 2004, inculpat în dosarul Microsoft), Zsolt Nagy (UDMR, 2004-2007, condamnat în dosarul Poşta Română), Borbely Karoly (UDMR, 2007), Iuliu Winkler (UDMR, 2007-2008), Gabriel Sandu (PDL-PNL, 2008-2010, condamnat în dosarul Microsoft), Valerian Vreme (PDL-UNPR-PMP, 2010-2012, cercetat în dosarul Microsoft), Răzvan Şerban Mustea (PDL, 2012), Dan Nica (PSD, 2012-2014, al doilea mandat), Răzvan Cotovelea (PSD, 2014), Sorin Grindeanu (PSD, 2014-2015), Marius Raul Bostan (2015-2016, tehnocrat), Delia Popescu (2016-2017, tehnocrat), Augustin Jianu  (PSD, 2017) şi Lucian Şova (PSD,  în funcţie).

Galaţi: doar 10 primării din 65 sunt în regulă

O analiză a site-urilor celor 65 de unităţi adiministrativ-teritoriale din judeţul Galaţi (61 de comune şi patru oraşe) arată că doar zece primării respectă legea: Galaţi, Tecuci, Târgu Bujor, Brăhăşeşti, Barcea, Independenţa, Cuza Vodă, Iveşti şi Movileni.

Chiar dacă nu sunt toate chiar perfect structurate, în ele se pot găsi date precum: structura actualizată a Consiliului Local, numele primarilor şi viceprimarilor, declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor, hotărârile de CL aprobate, cuantumul impozitelor şi taxelor, datele de contact, anunţuri importante pentru cetăţeni samd.
În schimb, comunele Băneasa, Priponeşti şi Vârlezi nu au site şi nici nu au avut vreodată. Primarul de la Băneasa, Aurelian Gache, nu consideră ca acest lucru fiind prioritar, „deoarece comuna are mult mai multe probleme de rezolvat în afară de site”.

Alte  două comune gălăţene au site, însă este ca şi cum n-ar avea (Bălăbăneşti -zero informaţii, Corni - 404, not found), în vreme ce restul au doar un soi de simulări de pagini web, din care lipsesc (în marea majoritate) declaraţiile de avere şi de interese, hotărârile de CL (niciuna publicată, în 14 ani, de comunele Corod, Matca, Nicoreşti, Smârdan, Suhurlui, Tudor Vladimirescu şi Ţepu) şi chiar informaţii simple, cum ar fi componenţa CL. În alte locuri, componenţa există, dar este cea dinainte de alegerile din 2016 sau chiar de dinainte de  2012.

Deloc lipsit de importanţă este faptul că, potrivit informaţiilor furnizate de Consiliul Judeţean, 30 dintre cele 65 de unităţi administrativ-teritoriale gălăţene au contracte de administrare cu o serie de firme private, cărora le achită lunar facturile pentru prestaţii aproape inexistente. De asemenea, alte 26 dintre primării au în schema de personal cel puţin o persoană care este plătită (cam degeab, din ceea ce se vede) pentru administrarea sistemului informatic.

Brăila: doar două din 45 respectă legea

Din 44 de localităţi brăilene verificate, cinci  primării  nu au şi nici nu au avut vreodată site. Dacă în cazul comunelor Stăncuţa, Gemenele, Măxineni şi Cireşu situaţia mare cumva mai de înţeles (deşi, chiar şi la ţară, prevederea tot ar fi trebuie să fie aplicată în cei 14 ani de la apariţia Legii 161/2003), în cazul primăriei oraşului Însurăţei, care are angajat chiar şi un informatician, situaţia frizează absurdul.

Mai trebuie spus că site-urile altor două comune, Galbenu şi Măraşu, sunt inaccesibile ca urmare a alertei antivirus, pagina comunei Dudeşti este suspendată, iar cele de la Ciocile şi Scorţaru Nou sunt doar de formă, căci nu conţin informaţiile stabilite de lege. De altfel, doar două primării brăilene respectă întrutotul legea: oraşul Brăila şi comuna Mircea Vodă.

O analiză asemănătoare  a fost făcută, în urmă cu câteva luni, şi de parlamentarii USR, care au sesizat prefecturile Galaţi şi Brăila cu privire la încălcarea legii, solicitând luarea urgentă de măsuri.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite