Cum resuscitează un român dansuri populare demult uitate. „N-am crezut că voi putea trăi vreodată doar din dans“

Numele lui Virgil Tăbuş (37 de ani) este sinonim în judeţul Galaţi cu dansul popular. Dansează de mai bine de 20 de ani, a făcut parte din ansamblul folcloric „Doina Covurluiului“, iar de şapte ani predă la propria şcoală de dans. A avut până în prezent peste 1.400 de cursanţi.

GALERIE FOTO

Virgil Tăbuş, acum în vârstă de 37 de ani, îşi aminteşte amuzat că în copilărie, atunci când începea emisiunea „Tezaur folcloric“ la televizor şi începeau să danseze căluşarii, lua un făcăleţ în mână şi încerca să îi imite cât putea de bine. Ulterior, în perioada liceului, câteva profesoare au selectat mai mulţi tineri, printre care se număra şi el, pentru serbarea şcolară care presupunea şi dansuri populare şi aşa a început legătura sa strânsă cu jocul popular.

Şansa lui Virgil a venit odată cu Ion Horujenco, coregraful ansamblului „Rapsodia Dunării“ al Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, care a asistat la spectacolul de dansuri populare şi care le-a propus atât lui, cât şi colegilor săi să danseze în ansamblul de amatori. Din 30 de băieţi şi fete care au pornit iniţial la drum, Virgil a rămas până la urmă singurul care a continuat să danseze.

Între 1999 şi 2000 a cochetat cu ansamblul studenţesc „Bădiţa Ştefan“ al Universităţii „Dunărea de Jos“, iar în 2001 a participat la înfiinţarea ansamblului folcloric „Doina Covurluiului“, alături de coregraful Ion Horujenco, din care a şi făcut parte o vreme. Practic, între 1999 şi 2001, tânărul a activat la trei ansambluri folclorice, stabilind astfel un record greu de egalat de către un alt dansator. În 2001 a înfiinţat, alături de alţi colegi, ansamblul „Ciobănaşul“, cunoscut acum la nivel naţional, iar ulterior a devenit managerul acestui grup folcloric.

Schimbare radicală de carieră

În 2007 a fost nevoit să plece de la ansamblul „Doina Covurluiului“ pentru că nu putea trăi doar din salariul de dansator şi a ales să se angajeze la Ministerul Administraţiei şi Internelor, devenind paramedic la SMURD Galaţi şi apoi subofiţer operativ la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. A absolvit Facultatea de Drept şi apoi Facultatea de Arte, specializarea Artele Spectacolului-Actorie, dar, de fapt, nu a renunţat niciun moment la marea lui pasiune: dansul popular. Programul îi permitea să meargă la repetiţii la Centrul Cultural din Galaţi şi să colaboreze din nou cu ansamblul „Doina Covurluiului“ pentru spectacole.

În 2012 a decis să facă un pas în necunoscut şi să îşi deschidă propria şcoală de dansuri populare, împreună cu soţia sa. „Nu am crezut vreodată că voi putea trăi doar din dans. Am spus că este doar o pasiune pe care o voi putea îmbina cu un serviciu normal, dar prin multă muncă am reuşit“, ne dezvăluie tânărul cum a început drumul său spre succes.

Două flashmoburi populare

A marcat evenimentul cu un flashmob impresionant organizat pe Faleza Inferioară a Dunării, acesta fiind primul eveniment de acest gen organizat în România, la care au participat peste 250 de împătimiţi ai dansului popular.  Anul trecut a organizat un alt flashmob unic, dând viaţă logoului Centenarului prin dans, eveniment la care au participat aproximativ 200 de cursanţi ai şcolii sale de dansuri populare.

Cel mai reprezentantiv flashmob din 2014

Logo-ul Centenarului a prins viaţă prin dans

Ideea cu care a pornit la drum cu şcoala de dans popular a fost ca oamenii să vină să se relaxeze şi să înveţe şi altceva decât cunoscutele hore şi sârbe. „Dintre cei care au venit iniţial au rămas zece cursanţi, aceştia frecventează în continuare cursurile noastre şi noi avem ce să îi învăţăm. Folclorul coregrafic românesc este foarte vast şi nu îţi ajunge o viaţă întreagă ca să îl asimilezi pe tot“, susţine coregraful.

Ne mărturiseşte că îi este mai uşor să predea jocurile moldoveneşti, pentru că acestea se joacă mai aproape de podea decât cele din alte zone ale ţării, dar a găsit o soluţie la acest mic inconvenient.

„Dacă mergem în Ardeal, avem de făcut ponturi şi piruete. Eu, ca dansator, le fac. Şi soţia mea la fel, dar să îi iniţiem pe moldovenii noştri în aceste dansuri e mai greu. Vom chema coregrafi din diferite zone ale ţării pentru a face workshopuri. Ei vor aduce şi stilul de dans, nu doar jocul din acele zone“, ne dă câteva detalii Virgil despre unul dintre proiectele sale de viitor.

Hora în două părţi, un joc antrenant

Unul dintre secretele succesului său într-un domeniu în care mulţi s-au aventurat şi foarte puţini au reuşit este conexiunea pe care o stabileşte cu cursanţii, care merge dincolo de deprinderea unor tehnici de dans popular. „Încercăm să păstrăm o relaţie cât se poate de deschisă cu cursanţii, să nu existe o superioritate din partea profesorului. Vreau ca aceia care vin la cursurile noastre să se simtă cât mai degajaţi şi relaxaţi, practic să nu se simtă limitaţi de nimic“, ne mărturiseşte profesorul de dansuri populare.

Le recomandă românilor să vină la cursurile sale de dans popular pentru a nu-şi pierde identitatea, dar şi pentru a duce mai departe folclorul românesc. Mulţi dintre cei care se înscriu la şcoala lui se redescoperă pe ei înşişi prin dansul popular.

Până recent, la cursurile de dansuri populare ale lui Virgil Tăbuş veneau cei care stăteau de regulă pe margine la nunţi sau la alte evenimente de acest gen. „Dacă de la noi pleacă o persoană care învaţă hora în două părţi şi îşi învaţă şi copilul sau alte alte persoane la o nuntă, simt că rămâne ceva în urma noastră. Această horă în două părţi, care se joacă pe ritm de bătută sau horă mişcată, este destul de antrenantă şi foarte iubită. Este jucată din ce în ce mai des la diverse evenimente. A fost o perioadă când s-a pierdut, dar noi am învăţat peste 1.000 de cursanţi în ultimii ani să o joace şi văd că prinde din nou rădăcini prin intermediul lor“, ne dă Virgil un exemplu despre cum a reuşit să reînvie o parte dintre jocurile populare româneşti cu ajutorul cursanţilor săi.

Cursanţi între 3 şi 80 de ani

Îndrăgostit de muzica şi dansul popular, tânărul coregraf a creat în cei şapte ani de când a deschis şcoala un adevărat fenomen de masă, 300 de români mergând în prezent la cursurile sale de dans popular, iar de-a lungul anilor, i-au trecut prin mâini aproximativ 1.400 de iubitori ai dansului popular. Cel mai mic dintre elevii săi are 3 ani şi jumătate, iar cel mai vârstnic a împlinit 80 de ani.

Lecţiile de dans popular sunt doar primul pas pentru cursanţi. Virgil organizează periodic, de regulă o dată pe lună, petreceri la care elevii săi pun în practică tehnicile de dans popular pe care le-au învăţat la cursuri. De exemplu, pe 20 noiembrie, va marca 20 de ani de activitate ca dansator profesionist printr-un spectacol susţinut la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, la care vor participa ansamblurile „Doina Covurluiului“ şi „Ciobănaşul“, dar şi cei 300 de cursanţi ai şcolii sale de dans, care vor pune în scenă mai multe stiluri de dans popular pe care le-au deprins de-a lungul anilor. Cea mai frumoasă reuşită a sa este înfiinţarea în 2018 a unui ansamblu de dansuri populare, intitulat „Dor de tei“, din care fac parte cursanţi ai şcolii sale de dansuri.