Cum au reuşit autorităţile de la Galaţi să scumpească apa potabilă şi canalizarea de două ori în trei zile. Detaliile unei „afaceri” care umflă facturile cu 13,37%
0
Totul se-ntâmplă la Galaţi, unde compania publică de utilităţi a majorat, cu acordul autorităţilor, de două ori în numai trei zile (mai precis la 1 şi la 3 iulie 2019) tarifele la apa potabilă şi la canalizare, cu un total de 13,37%. Drept urmare, un metru cub de apă este taxat acum, în total, cu 8,31 lei.
Creşterea tarifelor pentru apă potabilă şi pentru canalizare, de două ori în doar trei zile (1 şi 3 iulie 2019) stârneşte controverse în municipiul Galaţi. Deşi cele două scumpiri au toate avizele legale - atât de la Consiliul Local (CL), cât şi de la Agenţia Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC) – nu puţini sunt cei care susţin că, de fapt, măsura este abuzivă.
Principalul motiv al nemulţumirilor este legat de faptul că majorarea nu are drept scop să acopere costurile de producţie şi de distribuire a apei potabile sau, de cealaltă parte, costurile de transport şi epurare a apelor menajere, ci să susţină programul de extindere a reţelei în mediul rural. Asta după ce, de câţiva ani, societatea publică Apă Canal SA Galaţi s-a transformat în operator regional.
Faptul că banii sunt necesari pentru investiţii (mai exact pentru rambursarea creditelor luate pentru extinderea în mediul rural a reţelei) este confirmat chiar de către Apă Canal SA (în memoriul justificativ), dar şi de primarul Ionuţ Pucheanu.
„La fundamentarea preţurilor/tarifelor, s-a avut în vedere asigurarea sustenabilităţii în activitatea operatorului, dar şi rambursarea creditelor, în sumă de circa 92.990.000 lei, contractate pentru cofinanţarea proiectelor regionale de reabilitare, extindere şi, respectiv, dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, afirmă societatea.
Atât consilierii locali din opoziţie, cât şi numeroşi gălăţeni, susţin că nu este nici moral şi nici legal ca locuitorii oraşului Galaţi să susţină financiar investiţiile făcute de Apă Canal SA în alte localităţi. În esenţă, reţeaua de apă potabilă şi de canalizare a oraşului Galaţi este proprietatea municipalităţii, societatea publică având în oraş doar calitatea de administrator.
Pentru investiţii, fiecare localitate are la dispoziţie fonduri europene (care sunt din belşug) sau alocări din bugetul de investiţii stabilit din taxele locale. Eventual împrumuturi care sunt rambursate tot din bugetul local. Aşa este prevăzut în legislaţia românească.
Faptul că investiţiile sunt mutate, practic, pe seama portofelului celor branşaţi la apă şi canalizare - care sunt transformaţi astfel, fără voia lor, din beneficiari de servicii în investitori, contravine flagrant legii, fiind motiv de nulitate absolută (dacă va fi atacată în contencios administrativ) a HCL care stabileşte majorarea tarifelor de apă şi canalizare în municipiul Galaţi.
De ce s-a scumpit de două ori în trei zile
Pe 30 iunie, apa şi canalizarea costau, la Galaţi, 7,33 lei pe metrul cub. De la 1 iulie, preţul a sărit la 7,71 lei/mc, iar din 3 iulie la 8,31 lei/mc. Creşterea este de nu mai puţin de 13,37% (0,98 lei/mc), una din cele mai mari din ultimii 20 de ani.
După cum explică Apă Canal SA, „în baza Planului anual de evoluţie a tarifelor aprobat prin Actul adiţional nr.36/2017 la Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, de la 1 iulie 2019, conform Deciziei ANRSC nr.120/04.06.2019, s-au ajustat tarifele, în termeni reali, la apa potabilă şi canalizare-epurare astfel: apa potabilă 0 (zero)%, canalizare – epurare 3%, la care se adaugă indicele de inflaţie şi TVA”.
„În baza HCL-urilor de aprobare a planului de tarifare revizuit în fiecare localitate din aria de operare a Apă Canal SA Galaţi şi conform Deciziei ANRSC nr.137/03.07.2019, din 3 iulie 2019. Ajustarea în termeni reali a tarifelor la apa potabilă cu 3% şi canalizare-epurare cu 19%, la care se adaugă indicele de inflaţie şi TVA”, mai explică Apă Canal.
În esenţă, vorbim despre o afacere de aproape 14 milioane de lei încasaţi în plus, anual, de la consumatori, având în vedere că în ultimii 5 ani societatea publică a facturat între 13,7 şi 15,1 milioane de metri cubi pe an. Cel puţin aşa rezultă din rapoartele anuale de activitate.
De ce nu are bani Apă Canal
Cea mai simplă explicaţie pentru faptul că Apă Canal SA nu are bani pentru investiţii este lipsa de eficienţă. Raporatele anuale întocmite de conducerea societăţii publice arată că în ultimii 5 ani s-au facturat între 13,7 şi 15,1 milioane de metri cubi de apă potabilă pe an (şi tot atâta pentru apa canalizată şi epurată) însă s-au pompat în sistem între 25,2 şi 28,6 milioane de metri cubi pe an.
Asta înseamnă că anual s-au pierdut prin ţevile găurite în jurul a 12-13 milioane de metri cubi de apă, pentru care s-au cheltuit sume uriaşe de bani cu extracţia, pompare şi tratarea. În procente, vorbim de o pierdere medie de 45% din apa pompată, ceea ce este imens, iar efectele se văd: sute de surpări subterane, străzi prăbuşite, blocuri în prag de colaps.
În termeni reali (în echivalent preţ facturare), pierderile din reţeaua administrată de Apă Canal SA înseamnă o pagubă de 87,9 milioane de lei în fiecare an. Cu alte cuvinte, consumatorii (captivi, căci nu există un operator concurent) au fost obligaţi să suporte, prin tarifele umflate, şi aceste pierderi, care le-au dublat practic facturile.
Tot din tarifele umflate artificial au fost realizate şi profiturile importante ale societăţii, respectiv peste 72 de milioane de lei în ultimii şase ani, bani care au fost redirijaţi doar în proporţie circa 50% pentru investiţii, restul către tot felul de fantezii administrative ale conducerii Apă Canal SA.
În acelaşi timp, cum spuneam, Apă Canal SA nu a folosit fondurile (profit şi împrumuturi) pentru a adminstra eficient reţeaua de distribuire, ci (după cum rezultă din rapoartele Curţii de Conturi) pentru a cumpăra autoturisme noi din trei în trei ani, pentru a amenaja sediile proprii în condiţii de un lux orbitor, dar şi pentru a plăti, la tot felul de ocazii, prime substanţiale angajaţilor.
De asemenea, multe dintre activităţile proprii pe zona de reaparaţii capitale şi investiţii au fost externalizate către firme private (prin licitaţii şi atribuiri directe pe care le vom analiza într-un material distinct), deşi nu s-au făcut reduceri corespunzătoare de personal. Ba chiar, conform bilanţurile contabile, ponderea cheltuielilor salariale din cheltuielile totale a crescut permanent.
O altă ciudăţenie este legată de faptul că Apă Canal SA a împrumutat 92 de milioane de lei pentru investiţii care, de fapt, au fost realizate doar în proporţie de 20% în municipiul Galaţi, deşi de aici provin aproape 80% din încasările totale. Restul s-au făcut în mediul rural. Prilej cu care consumatorii de la oraş au ajuns, fără voia lor, „sponsori” pentru reţeaua de apă de la ţară.
Obiecţiunile ridicate de consilierii opoziţiei cu privire la majorarea nejustificată a tarifelor la apă şi canalizare (care a fost aprobată prin votul majorităţii PSD-ALDE-UNPR din Consiliul Locale) au stârnit o reacţie cel puţin bizară din partea primarului Ionuţ Pucheanu (PSD): „Gargară!”.
Tot în zeflemea au fost tratate de edil şi solicitările Opoziţiei de a se prezenta un raport detaliat cu privire la cauzele pentru care s-a decis majorarea de la 1 iulie 2019 a taxei de habitat (taxa este pentru salubrizare, practic).
Se încarcă comentariile...
