Cum a reuşit un sat uitat de autorităţi să obţină cu sprijin privat o finanţare de 3,5 milioane de euro pentru investiţii

Locuinţă afectată de apă la inundaţiile din 2013. FOTO Arhiva Adevărul

Este cea mai mare investiţie rurală obţinută, după 1989, printr-un proiect gestionat de o entitate privată. Localitatea gălăţeană Cudalbi va beneficia în perioada următoare de o finanţare nerambursabilă, din fonduri europene, pentru racordarea la reţeaua de gaze, reabilitarea unor clădiri publice şi dezvoltarea unor servicii sociale şi sprijinirea a cel puţin 20 de firme locale.

Un proiect cu totul special prinde contur în comuna gălăţeană Cudalbi, care va beneficia în următorii trei ani de cea mai mare investiţie făcută după 1989 într-o comunitate din mediul rural din judeţ, prin intermediul unei entităţi private.

De altfel, localitatea în discuţie este una dintre aşezările gălăţene aproape uitate de autorităţile judeţene, dat fiind că în ultimele două decenii acolo s-a investit cel mai puţin în infrastructură, în ciuda faptului că există o populaţie destul de numeroasă (peste 6.200 de locuitori), dar şi probleme edilitare destul de mari, amplificate şi de inundaţiile catastrofale din anul 2013, care au distrus sute de gospodării şi au ruinat zeci de mici afaceri.

Este de remarcat că lipsa de reacţie faţă de soarta aşezării a autorităţilor postdecembriste este în contrast şi cu perioada de dinainte de 1989, când Cudalbiul era pe lista de priorităţi în alocarea de fonduri publice, ca urmare a demersurilor făcute de o serie de activişti comunişti care se trăgeau de acolo (cum ar fi Dumitra Bîrsan, fostă membră a Marii Adunări Naţionale şi a Comitetului Central al Partidului Comunist).

„Am luat la pas mai multe comune marginalizate”

Potrivit Asociaţiei Centrul de Dezvoltare SMART (entitatea privată care a solicitat şi a obţinut fondurile) la Cudalbi se vor aloca în următorii trei ani nu mai puţin 15.953.021 de lei (aproximativ 3,5 milioane de euro) din fonduri europene, finanţarea fiind realizată prin intermediul unui parteneriat al amintitei asociaţii cu Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIRSE), Primăria Cudalbi şi Liceul Tehnologic din localitate.

Radu Oprea, preşedintele PTIRSE şi fondatorul Asociaţiei SMART, spune că a început demersurile pentru obţinerea finanţării încă din martie 2016, ca urmare a noilor politici europene  privind sprijinirea comunităţilor marginalizate. „În judeţul Galaţi există mai multe localităţi care sunt din această categorie, potrivit clasificării făcute de Banca Mondială, iar noi am luat pas la pas aceste comune. Ne-am oprit la Cudalbi pentru că acolo am găsit cea mai mare deschidere din partea autorităţilor”, a declarat Radu Oprea.

N-a fost lipsit de importanţă, evident, nici faptul că localitatea are o populaţie numeroasă (circa 6.200 de locuitori, în scădere cu mai bine de 2.000 de locuitori faţă de 2002), este compactă geografic şi găzduieşte deja o serie de afaceri de mică anvergură.

Trebuie reamintit că Radu Oprea (37 ani) a intrat în atenţia opiniei publice în anul 2012, atunci când, întors în România după o bursă de studii manageriale în SUA (program finanţat de Guvernul ţării noastre), a constatat că autorităţile române nu au de gând să ofere niciun loc de muncă tinerilor care au participat la programul de specializare. „Chiar am crezut în acel program, abia aşteptam să vin să ocup acea funcţie de conducere promisă prin intermediul lui. Am fost foarte dezamăgit”, mărturisea Radu Oprea în urmă cu cinci ani, la o emisiune realizată în studioul Adevărul TV.

Un vis de cinci decenii: reţea de gaze

Prin proiect tocmai derulat la Cudalbi se va reuşi împlinirea unui vis vechi de peste cinci decenii al comunităţii locale, respectiv realizare reţelei de gaze naturale (pentru care primele demersuri, fără succes, s-au făcut prin 1960).

În afară de racordarea comunei la reţeaua de alimentare cu gaze naturale, se va face reabilitarea şi dotarea Centrului de Permanenţă Medicală (care tratează anual peste 600 de oameni), precum şi înfiinţarea şi dotarea unui centru comunitar integrat de servicii sociale, medicale şi conexe, care să aibă ca adresanţi peste 600 de locuitori ai comunei, mai ales persoane vârstnice.

De asemenea, potrivit contractului de finanţare semnat cu UE sunt alocate 2,2 milioane de lei pentru dezvoltarea unui număr de 20 de afaceri locale, dar şi bani pentru implementarea unui program de combatere a şomajului (care va viza 250 de persoane ce vor avea parte de consultanţă în vederea angajării, dar şi sprijin în vederea deschiderii unor afaceri de familie), o şcoală de ucenici (adresată unui număr de 60 de tineri cu vârstele între 16 şi 25 de ani), plus asistenţă juridică legată de diverse chestiuni pentru minimum 300 de locuitori ai comunei.

„Ne propunem ca până în luna august 2020 să reducem numărul de persoane aflate în risc de sărăcie si excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate. Grupul ţintă este format din minim 750 de persoane”, a precizat Radu Oprea. 

Oameni şcoliţi pentru a interveni în caz de catastrofă

Prin proiect mai sunt vizate şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit pentru gospodăriile din satul Cudalbi (cinci gospodării ale căror membri se confruntă cu condiţii de sărăcie extremă), dezvoltarea si implementarea programului de prevenire şi diminuare a părăsirii timpurii a şcolii, clasele 1-8 (274 persoane), precum şi implementarea Programului de Implicare Civică şi Voluntariat (în cadrul căruia 100 persoane vor fi pregătite pentru a interveni în situaţii de criză: incendii, inundaţii samd).

Legat de acest din urmă aspect, toate părţile semnatare ale contractului de finanţare au recunoscut, la unisin, că este de o importanţă majoră, având în vedere cum s-au derulat lucrurile la inundaţiile din 2013, când populaţia s-a dovedit nepregătită pentru se feri de catastrofă, iar autorităţile locale nu au avut o capacitate de reacţie adecvată.

În fine, este de spus că proiectul este finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, pe obiectivul specific „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie si excluziune socială din comunităţile marginalizate (non-roma), prin implementarea de măsuri integrate”.