Cum s-a însurat liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej cu fata duşmanului de clasă. O poveste despre dragoste, activism şi materialism
0Maria Stere Alexe, soţia lui Gheorghiu-Dej, era fiica proprietarului unei fabrici de apă gazoasă din portul Galaţi. Mariajul a fost o combinaţie periculoasă de amor şi materialism. S-a ajuns la divorţ după doar cinci ani. Începutul carierei politice a lui Dej coincide, straniu, cu divorţul de Maria.
Puţină lume ştie că fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut legături deosebite cu oraşul Galaţi, loc în care a locuit un deceniu (1921-1931), unde s-a căsătorit şi unde i s-au născut cele două fete: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa).
Şi mai interesant este însă că bolşevicul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a căsătorit la Galaţi cu o femeie care era „duşman de clasă” (după definiţia ideologică), deoarece provenea dintr-o familie bogată, care nu se potrivea deloc profilului „proletar”.
Socrul "sifonar" care, de fapt, era cam burghez
În biografia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej datele sunt destul de seci când vine vorba despre căsătoria de la Galaţi a fostului lider comunist. Biografii consemnează faptul că mariajul a început în 1926 şi că Maria Stere Alexe ar fi „fata unui sifonar”.
Chiar dacă informaţia a fost perpetuată, în avalanşă, în zeci (dacă nu sute) de lucrări despre Dej, realitatea (aşa cum izvorăşte ea din documentele de pe latura economică a poveştii) arată că socrul acestuia nu era un simplu sifonar, ci proprietarul unei fabrici de apă gazoasă cu opt de angajaţi, a unei bodegi şi a mai multe tarabe de dulciuri şi delicatese. Un pic cam burghez, deci.
Informaţia răzbate dintr-un inventar al negustorilor şi industriaşilor din Galaţi, făcut de primărie în 1925, în care Spiru Stere Alexe figurează cu amintitele stabilimente, ceea ce arată că tânărul şi neliniştitul activist socialist nu s-a însurat, aşa cum le-a dictat el biografilor (şi s-a perpetuat apoi), cu fata unui sifonar umil, ci că socrul lui era un om cu o avere bunicică.
Stă mărturie a faptului că n-a fost o nuntă de sărăntoci şi fotografia de la cununie (făcută în atelierul celebrului fotograf George Maksay), în care cei doi miri apar în haine elegante, la modă. Fotografia se află în colecţia Muzeului de Istorie din Galaţi şi are toate atestările de autenticitate necesare.
Iubirea nu face faţă luptei de clasă
Maria Stere Alexe era, din ce se pare, o femeie foarte frumoasă, acesta fiind de altfel şi motivul principal pentru care tânărului maistru ceferist i s-au aprins călcâile după ea. A contat, fără îndoială şi faptul că, socrul mic le-a dăruit tinerilor căsătoriţi o casă (destul de modestă, dar aflată în apropiere de Port, într-o zonă considerată ultracentrală în acea vreme), precum şi promisiunea că le va lăsa o parte din afacere.
Casa din Galaţi în care a locuit Dej între 1926-1931. Imobilul a fost demolat în 1978. Foto: BVAU.
De altfel, casa respectivă (aflată pe strada Griviţei) a rămas în picioare - cu placă memorială pe ea, care atesta că a fost locuinţa liderului comunist - până prin anii ’80, când a fost demolată. Mulţi dintre cei care au scris despre amintitul imobil (aflat la numărul 35) fac însă confuzie cu o altă casă, aflată pe aceeaşi stradă, unde Dej a locuit înainte de căsătorie, cu chirie.
Povestea de iubire dintre Maria şi Gheorghe Gheorghiu (care încă nu-şi adăugase la nume particula „Dej” a durat circa cinci ani, răstimp în care s-au născut cele două fete ale lor: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa). Prima, născută în 15 martie 1928, avea să ajungă o cunoscută actriţă de cinema, iar a doua a avut o carieră didactică.
Gheorghe Gheorghiu DEj şi cele două fiice ale lui. Foto: BVAU.
Relaţiile dintre soţii Gheorghiu aveau să se răcească din 1930, an în care Gheorghe a intrat în Partidul Comunist şi a început să aibă probleme la muncă din cauza propagandei virulente pe care o făcea. A fost mutat disciplinar la Dej (loc unde avea să-şi completeze numele), însă soţia a refuzat să-l urmeze, despărţirea fiind parafată cu acte din 1931.
La scurt timp, Maria s-a recăsătorit cu un ofiţer de jandarmi, împreună cu care a crescut fetele, în condiţii destul de grele, căci după 1947 pierduseră toată averea, prin naţionalizare, iar ofiţerul fusese dat din afară din noua armată socialistă. De altfel, Gheorghiu-Dej a devenit apropiat de acestea de-abia după 1952-1953, adică după ce ele crescuseră iar el devenise o persoană politică de prim-plan în România.
Gheorghe Gheorghiu Dej cu fetele şi nepoţii. Sursa foto: BVAU.
Interesant este că Dej nu s-a mai recăsătorit niciodată (dar a pozat într-un mare familist, fiind extrem de apropiat de nepoţii lui), situaţie care a alimentat zvonurile (iscate în perioada 1933-1944, în puşcărie) cum că ar fi fost, de fapt, homosexual. Zvonurile – lansate de un lider legionar – nu au fost însă niciodată dovedite.
Se încarcă comentariile...
