Galaţi

articolul anterior articolul urmator

Cum se sparg banii statului pentru recalificarea inutilă a şomerilor: 1,6 milioane de euro tocaţi pentru ca doar 46 de oameni să-şi găsească job în doi ani

3
21 Feb 2016 17:36:14
Autor: Costel Crangan
Doar 46 dintre cei 900 de gâlăţeni şcoliţi pe bani grei au găsit de lucru. FOTO C.C.
Doar 46 dintre cei 900 de gâlăţeni şcoliţi pe bani grei au găsit de lucru. FOTO C.C.

Dintre cele 900 de persoane care au urmat cursuri de recalificare plătite din bani publici, prin două programe gestionate de AJOFM Galaţi, doar 46 s-au angajat efectiv. Într-unul dintre proiecte, fiecare şomer pentru care s-au găsit posturi banale, precum vânzătoare sau îngrijitoare pentru bătrâni, a costat bugetul public peste 46.000 de euro.

În ultimii ani, recoversia profesională a devenit o „afacere” la modă în România. Pe baza unor finanţări nerambursabile acordate cu generozitate de către statul român (din bani veniţi, a adevărat, de la Uniunea Europeană), numeroase entităţi publice sau private au cheltuit zeci de milioane de euro pentru o finalitate care, constatăm acum, nu există.

Cifrele oficiale indică faptul că avalanşa de cursuri de recalificare plătite din bani publici nu au folosit la nimic, dat fiind că - aşa cum spun şi cei din mediul de afaceri şi de la sindicate – totul s-a făcut haotic, fără a exista vreo garanţie că există un angajator interesat de respectivele calificări.

Pentru că vorbele nu ţin loc de fapte, vă prezentăm în continuaremodul cum s-au derulat două astfel de finanţări (ambele prin POSDRU), însumând 1,6 milioane de euro, în anii 2014 şi 2015, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi.

„Formare profesională” cu tone de pliante şi banere cât casa

Amintita instituţie a gestionat, în ultimii doi ani, două astfel de programe -  „CIFA - RURAL-C.I.F.C.A” şi „PERFORM” – care au presupus reconversia profesională a 900 de oameni, în marea lor majoritate locuitori în mediul rural.

Programele au scos din bugetul public (banii au venit, prin POSDRU, de la Uniunea Europeană, însă tot bani publici sunt) peste 1,6 milioane de euro, adică un cost mediu per cursant de 1.800 de euro, sumă în care a intrat, printre altele, chiria spaţiilor de curs, plata lectorilor şi plata unor indemnizaţii băneşti către cursanţi.

Este de spus că mai bine de 90% dintre activităţi au fost derulate cu angajaţii unor parteneri externi AJOFM, dintre care putem aminti: Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Asociaţia ProFamilia Bistriţa, Asociaţia Euram Bucureşti şi Asociaţia Dantes Bucureşti.

Bursa locurilor de muncă la Galaţi.FOTO Bogdan Nistor

Mai mult decât atât, doar o jumătate din suma cheltuită în total se regăseşteîn actele justificative privind pregătirea efectivă a cursanţilor, restul fiind „deviat” către cheltuieli colaterale, care nu au legătură, în esenţă, cu formarea profesională. Astfel, au fost achiziţionate tot felul de lucruri, printre care mobilier de birou, mii de pliante de promovare şi „fluturaşi”, mape şi pixuri, sute de afişe şi banere de mari dimensiuni şi chiar un magazin virtual.

În schimb, nimeni nu s-a gândit să încheie nici măcar cel mai simbolic parteneriat cu firmele care urmau să absoarbă (cel puţin teoretic) oamenii tocmai şcoliţi. Singurul demers a fost să se ceară acordul unor firme pentru un fel de practică de producţie, în fapt nişte scurte vizite cu cursanţii, după cum ne-au declarat aceştia.

Aşa se „sparg” zeci de mii de euro ca să angajezi un singur om

Partea şi mai gravă este că finalitatea celor două proiecte aproape că nu există. Din cei 900 de gălăţeni care au absolvit amintitele cursuri, doar 46 şi-au găsit de lucru(mai puţin de 5%!), ceea ce înseamnă că găsirea de locuri de muncă pentru şomeri a costat bugetul public, în medie, fabuloasa sumă de 35.000 de euro de persoană. Adică, pentru termeni de comparaţie, echivalentul unui salariu minim pe economie pe vreo şase ani. „Eficienţă maximă” în cheltuirea banilor, cu alte cuvinte.

Potrivit documentelor oficiale, în cadrul proiectului „CIFA - RURAL-C.I.F.C.A” (cu o valoare de 1,83 milioane lei), derulat de AJOFM Galaţi în perioada 2012-2015, au fost informate şi consiliate 710 persoane.

Dintre acestea, 400 au participat la cursuri de formare profesională pentru diverse meserii (lucrător în comerţ, în conservarea fructelor şi legumelor; forjor matriţer; îngrijitor bătrâni la domiciliu; muncitor constructor lemn, chipici şi piatră), însă, în final, s-au angajat doar 21 de persoane, adică 5%.

Documentele atestă că toate etapele au generat costuri consistente, mai ales pe partea de consultanţă externalizată şi promovare, lucru care ridică mari semne de întrebare.În fine, trecând peste acest aspect, să remarcăm că un loc de muncă a costat, pe acest proiect, peste 87.000 de lei (aproape 20.000 de euro), cam cât un apartament cu două camere modest în Galaţi.

„Perform” pe naiba!

Cel de-al doilea proiect derulat de AJOFM în 2015 (timp de opt luni, din aprilie până în decembrie 2015)  s-a numit „Perform” şi a avut o valoare de 5,2 milioane de lei.  Trebuie spun că a fost vorba de un proiect extins, căci circa 600 de şomeri şi agricultori din judeţele Galaţi, Bistriţa şi Alba au urmat prin el cursuri de calificare.

În total, s-au organizat 20 de serii de cursuri pe diverse specialităţi, din care şase serii în judeţul Galaţi (operator introducere şi validare date, competenţe antreprenoriale, lucrător în comerţ). Cei 480 de cursanţi gălăţeni au provenit din comunele Jorăşti, Băneasa, Vârlezi, Crăieşti, Moscu şi Umbrăreşti (Tg Bujor), Braniştea, Schela, Vânători.

Imagine de la cursurile Perform ţinute de AJOFM Galaţi. FOTO AJOFM

Dintre aceştia, 475 au fost certificaţi (cinci au abandonat cursurile pe parcurs), însă de angajat, până acum, s-au angajat doar 25, adică doar 5%. Interesant este că proiectului presupunea angajarea a minim 30 de persoane, ceea ce înseamnă că indicatorii de performanţă n-au fost îndepliniţi, deci banii ar cam trebui returnaţi. Este de spus că, în acest proiect, cursanţii au fost plătiţi cu 600 de lei pe lună, sub forma unui bonus de participare la program.

„Perform” a reuşit în final „performanţa” să toace o sumă colosală pentru mai nimic. Calculele indică faptul că fiecare angajat a costat bugetul peste 208.000 de lei, adică 46.000 de euro.Situaţia depăşeşte orice limită a logicii dacă ne gândim că vorbim despre vînzătoare de magazine şi de meserii banale, şi nu despre cine ştie ce manageri de companii transnaţionale.

Conducerea AJOFM: „Este vina mediului de afaceri”

Luată la întrebări cu privire la derularea acestor programe (mai ales că au existat, printre altele, şi acuzaţii că totul a fost deturnat în scop politic – suma de 600 de lei pe lună este destul de stimulativă în mediul rural), conducerea AJOFM Galaţi a oferit câteva lămuriri cu ocazia unei recente analize ţinute la Prefectura Galaţi.

Sediul AJOFM Galaţi. FOTO Costel C.

„Cei care s-au angajat reprezintă obiectivele propuse de noi, beneficiarii nu au ca obligaţie să se angajeze, ci doar de a participa la programul de formare profesională”, a spus Nicoleta Harţegan, director adjunct AJOFM Galaţi. „Dacă autorităţile locale, judeţene, nu se vor implica în atragerea investitorilor care să creeze locuri de muncă, vom vorbi în continuare de Galaţi ca de un oraş mort”, a adăugat directoarea.

În acelaşi timp, Nicoleta Harţegan admite faptul că o parte din cursanţi nici nu doresc să se angajeze, recunoscând, implicit inutilitatea întregului program. „Ei locuiesc în mediul rural. Mulţi din ei s-au deprofesionalizat, trăiesc de ani de zile din venitul minim garantat şi s-au plafonat, chiar nu-şi doresc să vină la Galaţi, să lucreze, pentru că majoritatea locurilor de muncă oferite sunt în municipiul Galaţi. Este adevărat că mulţi din cursanţi au urmat acest program doar pentru că au luat aceste subvenţii”, a declarat directoarea.

Sindicatele:  „Cheltuim banii degeaba!”

Atât reprezentanţii mediului de afaceri, cât şi cei ai sindicatelor sunt de părere că amintitele proiecte (ca de altfel şi alte peste 20 de alte finanţări, de data asta din zona privată) sunt o mare prostie câtă vreme nu există o strategie clară, bazată pe eficienţă.

„Proiectele europene ar trebui întocmite astfel încât să fie o mai strânsă legătură între beneficiarii acestor proiecte şi angajatori. Fiecare proiect din acesta ar trebui să aibă un stimulent de ocupare, nu aşa, că fiecare cursant poate face ce vrea după acest curs. Dacă nu avem o rată de angajare, cheltuim banii degeaba pe astfel de proiecte”, a declarat Romică Gârneaţă, liderul filalei locale a Cartel Alfa.

„Astfel de proiecte trebuie să prevadă din start o mai mare rată de angajare, măcar de 10-20%”, a mai spus sindicalistul.

Şomer recalificat: „Oricum n-avea cine să mă angajeze”

Am reuşit să discutăm, sub rezerva anonimatului, şi cu unul dintre cursanţii care au participat la reconversia profesională „Perform” în  localitatea Crăieşti, care ne-a mărturisit că era sigur de la început că nu va ajunge să se angajeze.

„Am făcut curs de lucrător comercial şi ştiam că în sat nu există astfel de posturi, însă m-am bucurat la cei 600 de lei pe lună. În vremurile astea, sunt bani buni şi dacă se vor mai face cursuri aşa, sigur mă duc din nou”, ne-a mărturisit cursantul.

În acelaşi timp, omul ne-a spus că n-a înţeles mare lucru din ceea ce i s-a predat, însă ţine atestatul la loc de cinste, în speranţa că s-o ivi ceva sau – şi mai bine – în perspectiva că va ajunge la lucru în străinătate în lunile următoare, caz în care hârtia s-ar putea dovedi utilă.

În prezent, Galaţiul ocupă locul al şaselea în topul judeţelor cu cei mai mulţi şomeri. Rata şomajului este, la Galaţi, de 8,77% , fiind peste 17.700 de şomeri, dintre peste 15.000 sunt neindemnizaţi.

Vă mai recomandăm şi:

Culisele unui jaf de 65 de milioane de euro la Apele Române: prime fără număr pentru angajaţi, sume uriaşe făcute cadou „băieţilor deştepţi” din Energie

Un munte de deşeuri de 22 de ori mai mare decât piramida lui Keops otrăveşte aerul şi apele lângă Galaţi

Cum a fost făcută pulbere cea mai mare fabrică de conserve din peşte din România, ridicată de Anghel Saligny

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Adrian Foangă
21.02.2016, 19:07:18

Tocam banii prin tot felul de tertipuri si ne pacalim singuri, ramanand tot in coada Europei.

0 (2 voturi)
Emm Emanuel
21.02.2016, 19:53:11

Bugetarii vs Privatii... aceeasi schema de cand e Romania necomunista, sub o alta forma, una modelata pe situatia actuala. Defapt, nu ne pacalim singuri. Acei indivizi ce reprezentau cadrele de instruire cu siguranta nu au considerat ca se pacalesc singuri cand incasau venituri pe activitati ce in fond nu aduceau beneficiul promis participantilor, insa cu toate astea se prezentau la locul de munca, isi contabilizau orele si ieseau cu un salariu in ziua de plata.

-1 (1 vot)
Stan Toma
21.02.2016, 20:40:29

Cursurile de recalificare si reconversie sunt bune .Eu dupa un astfel de curs mi-am gasit de lucru.

+1 (1 vot)
Modifică Setările