Cum înveţi franceza şi engleza cu ajutorul latinei. „Mi se pare de preferat să auzi şi prostii, decât mai puţine lucruri bune“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vlad Constantinescu Foto: Valentin Trufaşu
Vlad Constantinescu Foto: Valentin Trufaşu

Vlad Constantinescu, student în anul I la Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti, este pasionat de Latină. Dragostea pentru această limbă moartă l-a făcut ca, în timp, să dezvolte un sistem propriu prin care se foloseşte de cuvintele şi expresiile din latină pentru a învăţa rapid limba franceză şi engleză.

Vlad Constantinescu (19 ani), student în anul I la Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti, secţia Franceză-Germană, a crescut într-un mediu în care s-au vorbit constant mai multe limbi străine. Mama lui cunoaşte bine limba franceză şi italiană şi oarecum i-a cultivat de mic pasiunea pentru studierea altor limbi.

A început să studieze engleza chiar din clasa I, iar primele noţiuni despre franceză le-a deprins în clasa a V-a. Deşi i-au plăcut dintotdeuna limbile străine, Vlad recunoaşte că mult mai târziu a început să le studieze mai riguros. Latina a avut-o în programa şcolară abia în clasa a VIII-a, însă a devenit fascinat de această limbă antică mult mai devreme. „Îmi amintesc că aveam o enciclopedie în care aveam denumirile şi în latină şi mi se părea foarte interesant. Am încercat să le înţeleg, însă la acel moment nu am avut nicio şansă“, ne povesteşte amuzat tânărul.

Structurile lexicale ale limbii latine i se par savuroase. De pildă, expresia „otio prodimur“ se traduce în română prin „modul în care ne petrecem timpul liber, ne arătăm adevărata natură“. Practic, expresiile din latină exprimă mult în puţin. Vlad crede că romanii şi-au structurat limba exact cum o făceau inginerii lor când construiau drumurile care i-au ajutat să cucerească atât de multe teritorii. Cu o asemenea pasiune pentru latină, rezultatele nu s-au lăsat mult aşteptate. La chiar prima participare la Olimpiada Naţională de Latină, tânărul s-a întors acasă cu medalia de aur, după ce câştigase şi competiţia judeţeană.

De altfel, a câştigat Olimpiada Judeţeană de Latină în fiecare an până la absolvirea liceului. „Este singurul meu proiect pe care l-am dus până la capăt. Pe parcurs îmi veneau alte idei şi mă schimbam de la ce făceam. În cea mai mare măsură, ceea ce am realizat la latină este meritul profesoarei mele, Valentina Cacinski. Este un dascăl deosebit ca pregătire, cultură, ca om, şi are o moralitate excepţională“, ne declară Vlad cu modestie.

Vrea să fie profesor şi traducător

Iniţial, olimpicul a studiat latina doar din pasiune, dar ulterior a descoperit că ea îl poate ajuta să înveţe mult mai rapid la diverse materii, dar şi să deprindă alte limbi, precum franceza, engleza şi germana. Şi asta pentru că bună parte din cuvintele acestor limbi provin din latină sau sunt derivate din această limbă antică, iar Vlad a învăţat cum să le folosească pentru a învăţa morfologia şi sintaxa acestora.

„Să recunoşti etimonul (n.r. - cuvânt din care provine un anumit cuvânt al unei alte limbi) te ajută să vorbeşti corect în franceză, mai ales după relativizarea aceste limbi începând cu secolul al XVII-lea. Jumătate dintre cuvintele din engleză sunt latine, iar 90% dintre cuvintele lungi din această limbă sunt tot latine“, detaliază tânărul. A vrut iniţial să dea la facultatea de medicină, dar ne spune că a renunţat la idee.

„Decât să fiu un mediocru, am preferat să renunţ şi să-mi canalizez energiile spre ceea ce îmi place cu adevărat, şi mă refer aici la materiile de pe profilul uman“, ni se destăinuie Vlad. Prin urmare, s-a îndreptat către Facultatea de Limbi Străine, unde studiază în momentul de faţă, urmând ca după absolvire să devină profesor şi traducător. Consideră că a fi dascăl este una dintre cele mai nobile profesii, iar modelele sale sunt profesorii pe care i-a avut în şcoală şi la Colegiul Naţional „Costache Negri“ din Galaţi.

„În învăţământ e haos“

Studentul are o părere extrem de critică când vine vorba de sistemul de învăţământ şi nu ezită să ne-o împărtăşească. „Cred că ar trebui făcută ordine în învăţământ, pentru că este un haos. Când învăţam ca să dau la Medicină, am constatat că Bucureştiul are un manual după care să te pregăteşti, Iaşiul are alt manual, iar Clujul are ambele manuale. La nivel de licee, este acelaşi lucru.La Geografie cred că sunt 10 sau 14 manuale în clasa a X-a. Mi se pare foarte mult să fie şi cinci manuale pentru acelaşi obiect şi pentru acelaşi an. Sunt foarte multe manuale execrabil redactate, inclusiv cu greşeli ştiinţifice“, punctează Vlad. 

Pe de altă parte, tânărul crede că şi la personalul didactic este loc de mai bine. În opinia lui, sunt profesori care reuşesc să capteze atenţia elevilor cu lecţii foarte interesante, dar sunt şi persoane care nu au ce să caute la catedră. 

„Ar trebui să se insiste mai mult pe metodică, pe pregătirea psihopedagogică a profesorilor, astfel încât să existe o interacţiune reală cu elevii, pentru că altfel nu poţi emite mari pretenţii. Fiecare dascăl are stilul lui, dar cred totuşi că acest mod de a preda vine de la fiecare, nu ştiu dacă poate fi învăţat aşa ceva“, crede studentul. 

Vlad recunoaşte că este produsul unor profesori excepţionali, fără de care nu ar fi ajuns astăzi unde este. Tânărul vrea să se întoarcă la Colegiul Naţional „Costache Negri“ din Galaţi, pe care l-a absolvit, în rolul de dascăl, având un model de profesor pe care vrea să îl implementeze în şcoală. 

„Voi cere elevilor mei rigoare. La clasa mea, nu trebuie să treacă toată lumea, nu toată lumea trebuie să aibă 10 la acea materie. Eu văd orele la clasă ca un dialog permanent, iar lecţia trebuie să fie foarte vie. Cred că putem deveni chiar prieteni, dar cu o anumită măsură. Este bună o relaxare, pentru că atunci când eşti timorat, chiar dacă ai o idee bună, preferi să o ţii pentru tine. Mi se pare de preferat să auzi şi prostii decât mai puţine lucruri bune. Orice greşeală are o cauză. Dacă un copil află răspunsul, dar fără să intre în nişte resorturi mai adânci, fără să analizeze mecanismul, poate să repete greşeala“, trage concluzia Vlad. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite