De la industria farmaceutică la agricultură bio. Cum se cultivă cireşele şi căpşunile fără urme de pesticide
0
Adrian Nedelcu produce cireşe şi căpşuni certificate la nivel mondial, pornind de la traseul fructelor de la plantaţie la vânzare, cu indicarea exactă a parcelei şi a lotului de unde provin. Buletinele de analiză arată că nivelul de pesticide la fructele sale este „la limita nedetectată”.
Adrian Nedelcu (37 de ani), a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică a Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi şi timp de 12 ani a lucrat în domeniul vânzărilor din industria farmaceutică. A fost pe rând reprezentant medical, manager şi apoi director de vânzări.
Ne-a mărturisit că la un moment dat s-a săturat să stea prin hoteluri, departe de familie, şi a luat atunci decizia de-a se arunca în necunoscut. ”Mi-am dorit să fiu cu familia în fiecare weekend şi am ales să fac agricultură. Pomicultura era un vis din adolescenţă, asta m-a atras şi o consider ca fiind cea mai nobilă ramură a agriculturii”, explică Adrian cum a pornit totul.
Şansa lui a fost o întâlnire cu mai mulţi traderi (n.r. persoane care tranzacţionează pe pieţele financiare pentru sine sau în numele altei persoane sau organizaţii) din Qatar şi Dubai (Emiratele Arabe Unite), care i-au dat ideea de-a merge pe agricultură.
De la afin la cireş
Când a cumpărat iniţial terenul s-a gândit să înfiinţeze o plantaţie de afine pentru că putea recolta mecanizat fructele, eliminând din start zilierii. A fost nevoit să se reorienteze către cireş pentru că atunci când Ministerul Agriculturii a lansat Ghidul Producătorului, nu a inclus şi afinul, considerând că în judeţul Galaţi nu poate creşte, chiar dacă ar fi irigat.
„Le-am trimis atunci o întreagă documentaţie, iar între timp şi-au schimbat părerea, iar acum cine doreşte să cultive afine în judeţ, o poate face. Eu nu puteam să aştept atunci pentru că aş fi pierdut trenul şi am ales să cultiv cireşe”, povesteşte întreprinzătorul.
A ales trei soiuri de cireşe tot în urma unor discuţii cu mai mulţi traderi pentru că acestea sunt în topul mondial la vânzări şi nu are cum să dea greş cu ele. A accesat 600.000 de euro din fonduri europene nerambursabile, pe măsura 41A-investiţii în exploataţii pomicole, iar visul lui a început să capete contur.
Investiţie de 1,2 milioane de euro
Teoria nu se compară însă cu practica, iar dacă iniţial trebuia să pună 10% din valoarea proiectului, adică 60.000 de euro, a ajuns finalmente să investească aproximativ 600.00 de euro într-o livadă de 10 hectare de cireşi şi o plantaţie de trei hectare de căpşuni, la aproximativ 50 de kilometri de Galaţi, în vecinătatea comunei Băleni, pentru a face lucrurile să meargă.
„Sunt multe cheltuieli neprevăzute şi, în plus, e nevoie să faci constant investiţii. De pildă, în acest an am făcut o investiţie pe partea de depozit-frig. Dacă nu aş fi făcut-o, aş fi fost complet descoperit şi nu aş mai fi putut merge mai departe. Este o afacere care te obligă de la an la an să reinvesteşti ca să poţi ţine pasul din punct de vedere logistic”, spune antreprenorul.
Livada de cireşi este protejată cu un sistem de protecţie împotriva vântului, un sistem antigrindină, care protejează într-o anumită măsură şi împotriva razelor ultraviolete ale soarelui. Sistemul angrindină este practic o plasă complexă care acoperă plantaţia de cireşi şi protejează pomii şi de atacurile venite din partea păsărilor şi doar acesta a costat 240.000 de euro, explică Adrian.
FOTO arhiva personală
Acesta plase se deschid primăvara după scuturarea florilor şi se închid toamna târziu, prin octombrie-noiembrie. Sistemul de irigaţii al livezii este complet automatizat şi, în plus, plantaţia are şi un transformator propriu de energie electrică.
Plantaţia de căpşuni conţine soiuri unifere pe jumătate din cele trei hectare cultivate, care se recoltează timpuriu, primăvara, astfel încât culegerea lor să nu se suprapună cu cea a cireşelor. Pe cealaltă jumătate din suprafaţă au fost cultivate căpşuni remontante, care produc de două ori pe an (primăvara şi toamna).
Contracte cu lanţurile mari de supermarketuri
Unul din secretele succesului de care se bucură afacerea întreprinzătorului gălăţean este depozitul de frig. A optat pentru un depozit modular, ce îi permite să se extindă în fiecare an cu câte celule de frig are nevoie. În momentul de faţă, capacitatea de stocare a depozitului este de 60 de tone, adică cam trei TIR-uri încărcate la capacitate maximă.
„Planul este să avem anii următori un depozit mare, de 120 de tone care să includă linii de sortare, ambalare şi etichetare. Totul să fie automatizat”, explică Adrian Nedelcu. Cireşele pe care le produce sunt la mare căutare, dovadă că în momentul de faţă are încheiate contracte cu marile lanţuri de supermarketuri din ţară, prin care îşi vinde produsele.
Imediat ce linia de sortare va fi gata, cireşele vor ajunge şi la export. Linia de sortare va fi complet automatizată şi va scana fiecare cireaşă până la nivelul sâmburelui. Astfel, toate fructele cu defecte şi crăpături vor fi eliminate, iar apoi vor fi şi calibrate, cum se numeşte în limbaj de specialitate.
FOTO arhiva personală
„Pe o parte vor ieşi cireşele de calibrul 30 de milimetri plus, pe o parte cele de 28-30 de milimetri, pe altă parte cele de 26-28 de milimetri şi tot aşa. Este o linie extrem de sofisticată, care costă între unu şi 1,5 milioane de euro”, spune Adrian.
Preţul unui kilogram de cireşe sau căpşuni variază în funcţie de mai mulţi factori. De pildă, dacă este un sezon bun în toată ţara, preţul va fi unul foarte mic, dar dacă sunt fenomene meteo care influenţează negativ producţia, cum este, de pildă, îngheţul timpuriu, preţul va creşte semnificativ.
De parcă nu ar fi fost suficient, România importă cantităţi mari de cireşe din Italia şi Grecia, lucru ce îşi pune, de asemenea, amprenta asupra preţului. După cum se ştie, mulţi comercianţi vând astfel de produse şi le prezintă ca fiind din România.
Certificare la nivel mondial
Antreprenorul gălăţean a obţinut o certificare recunoscută la nivel mondial care stabileşte traseul fructelor de la producător la vânzare, cu indicarea exactă a parcelei şi a lotului de unde provine fructul. Livada de cireşi a fost monitorizată şi au fost prelevate mostre de sol şi apă, care au fost ulterior analizate.
Şi fructele au fost analizate pentru a se stabili rezidurile de pesticide din ele, iar rezultatele vorbesc de la sine. Buletinele de analiză, ce urmăresc peste 900 de substanţe chimice, efectuate recent la căpşunile pe care le-a scos pe piaţă au arătat că nivelul de pesticide este „la limita nedetectată”. A obţinut aceste rezultate pentru că foloseşte doar pesticide omologate la nivel naţional şi european.
FOTO arhiva personală
„Noi nu avem voie, de pildă, să stropim cu anumite produse cu care se stropesc livezile din Europa. Din acest punct de vedere, avem de suferit, pentru că sunt foarte puţine produse cu care se pot stropi cireşele. Nu există interes în rândul producătorilor autohtoni pentru a scoate pesticide pe piaţă”, explică întreprinzătorilor una din problemele cu care deţinătorii de livezi din România se confruntă.
Cooperativă cu impact naţional
Planurile sale de viitor sunt ambiţioase. Recent, a înfiinţat o cooperativă agricolă alături de patru prieteni, care reuneşte 200 de hectare de livezi de cireşi pe raza judeţelor Galaţi, Iaşi şi Tulcea. Motivele sunt cât se poate de practice.
În judeţul Tulcea, cireşele se coc mai repede, cam cu o săptămână mai devreme decât cele din Galaţi şi cu două săptămâni decât cele din judeţul Iaşi. Strategia este să scoată pe piaţă acelaşi sortiment de cireaşă pe o perioadă mai lungă de timp, de aproape o lună de zile, fără să fie necesară depozitarea pe perioade mai lungi.
Adrian ne mărturiseşte că nu a luat nici măcar o dată în considerare varianta că afacerea lui ar putea eşua. În mintea lui a fost doar succesul şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a realiza acest lucru, indiferent de obstacolele de care se va lovi. Şi nu au fost puţine, dar a reuşit să le depăşească.
FOTO arhiva personală
De pildă, a fost nevoit să plătească în plus 60.000 de euro la proiectul cu livada de cireşi doar din diferenţa de curs valutar. Sfatul lui pentru tinerii care vor să investească în agricultură este să aibă un capital de pornire serios, un teren achiziţionat şi să fie pregătiţi să se implice total în afacere, altfel nu vor reuşi.
„Sunt părinte, am doi copii mici şi dacă ei nu stau în livadă şi nu mănâncă fructele nespălate, nu aş mai avea nicio satisfacţie pentru implicarea şi munca pe care o fac”, conchide tânărul antreprenor.
Se încarcă comentariile...
