Detaliile jenante ale unui proiect ratat: 7,1 milioane de euro, „tocate“ pentru a încropi circa 30% dintr-o şosea de numai 7 kilometri lungime

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Centura ocolitoare a oraşului Tecuci, o lucrare care trenează - absurd şi costisitor - de mai bine de cinci ani,  este un exemplu concludent de lucru făcut de mântuială pe bani publici, dar cu influenţe politice notabile.

Finanţată din fonduri europene de către Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - CNAIR (fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR), lucrarea în valoare de 13 milioane de euro a fost atribuită în 2012  (pe ultima sută de metri a Guvernului PDL condus de Emil Boc) firmei portugheze Sociedade de Construcoes Soares Da Costa.

Interesant este că portughezii nu s-au apucat de lucru ci, surprinzător, au subcontractat  99% din manoperă către firma Atlas SA Galaţi. Surpriza nu mai este chiar aşa de mare, însă, dacă studiem acţionariatul firmei Atlas SA, prilej cu care constatăm că pachetul majoritar de acţiuni era controlat de  familia politicianului Marius Gerald Necula, la acea vreme senator de PD-L în Parlamentul României.

Eşec din start

În martie 2012, şantierul a fost deschis cu surle şi trâmbiţe, în prezenţa unor oficialităţi venite de la Guvern (în frunte cu Alexandru Nazare, ministrul Transporturilor), iar totul părea că va merge perfect şi că cei 6,95 kilometri de drum cu patru benzi, însumând  şi două pasaje, opt podeţe şi trei intersecţii, va fi gata repede.

Ulterior, însă, s-a dovedit că, de fapt, constructorul nu prea avea de gând să facă treabă, după cum rezultă dintr-un raport întocmit de corpul de control al Ministerului Transporturilor.

Inspectorii constatau, în august 2013 (adică la momentul în care ar fi trebuit să se facă recepţia finală) că lucrarea era făcută doar în proporţie de 15% şi că în ultimele luni nu se mai lucrase deloc. Coincidenţă sau nu, între timp PD-L pierduse guvernarea, iar Marius Necula îşi pierduse şi el fotoliul de senator.

„După 15 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, a fost înregistrat un progres total de 14,77 la sută. Din luna iunie 2013, antreprenorul a retras utilajele de pe şantier şi a încetat activitatea”, se menţiona în amintitul document.

Urmarea a fost că în septembrie 2013 contractul a fost reziliat, însă aproape 2,5 milioane de euro fuseseră deja tocate, fără a se vedea mare lucru în teren.

Alţi constructori, aceleaşi metehne

Imediat după rezilierea contractului cu Sociedade de Construcoes Soares Da Costa, au fost demarate procedurile pentru a face o nouă licitaţie. A fost nevoie de aproape doi ani pentru a se ajunge la un deznodământ, conststaţiile curgând cu duiumul.

image

În fine, în mai 2015, CNADNR a semnat un nou contract pentru „Construcţia variantei de ocolire Tecuci – Relicitare”, de data asta cu o asociere de firme compusă din Eurocogen Filiala Aninoasa SRL, Pasquale ALO’ SRL şi italienii de la Aleandri SPA.

Ciudat este că deşi 15% din lucrare fusese făcută deja, noul contract, pentru restul de 85% este mai scump decât ceea ce se stabilise pentru 100%. Se ajunge să se semneze pentru  13,6 milioane de euro, însă termenul de execuţie este scurtat drastic, la doar un an de zile, respectiv între 3 august 2015 şi 3 august 2016.

În 3 august 2015, însă, CNAIR (noul nume al CNADNR) constată că lucrarea a avansat la doar 27% din total, în loc să fie gata, aşa că executantul primeşte un avertisment şi o prelungire a termenului de execuţie până la 23 decembrie 2016, dar şi o suplimentare a devizului cu 1,5 milioane de euro.

Însă asta n-a folosit la nimic, dat fiind că la termenul stabilit s-a ajuns la o treime din ceea ce trebuia făcut, cu un cost însă cu mult mai mare decât ar fi fost de aşteptat: 7,1 milioane de euro (incluzând plăţile pe ambele contracte), adică mai bine de 50% din total, pentru numai 30% din lucare (după cum estimează gradul de realizare CNAIR, pe secţiunea din site destinată contractelor în execuţie).

image

În ciuda evidentelor probleme, CNAIR nu-şi pierde încrederea şi, în ianuarie 2017, informează că „data estimativă pentru finalizarea lucrărilor este luna iunie 2017”. A treia prelungire. Între timp, lucrările n-au avansat aproape de loc (la data vizitei nostre la Tecuci, în 20 martie 2017, nu era nici urmă de muncitori la muncă), aşa că nu mai rămâne decât speranţa că se va întâmpla un miracol şi că în două luni (aprilie şi mai) se va face ceea ce nu s-a făcut în cinci ani.

„Fente” cu bani europeni

În teorie, investiţie ar fi trebuit să beneficieze de 85% finanţare nerambursabilă europeană, restul sumei fiind asigurat de la bugetul de stat. Problema este că, pentru a beneficia de aceşti bani, centura Tecuciului trebuia gata până în 2015, termen care a fost deja depăşit, aşa că s-a recurs la o serie de „artificii” în acte.

„Pentru a nu pierde finanţarea europeană pentru acest obiectiv, CNADNR a fazat proiectul. Faza I: lucrări executate până la data de 31.12.2015, care vor fi decontate prin POST 2007-2013; Faza II: lucrări executate ulterior datei de 31.12.2015, care vor fi decontate din POIM 2014-2020”, a comunicat CNADNR.

Este de spus că fazarea este, însă, după cum au repetat în mai multe rînduri oficialii UE, doar o amânare. Şi nu una oarecare, căci presupune penalităţi şi, dacă în final nu se rezolvă, rspunderea penală a vinovaţilor, deoarece au uzat de fals şi au deturnat banii UE.

Tăcerea CNAIR

În urmă cu două săptămâni, după ce am constatat la faţa locului stadiul lucrărilor la centura ocolitoare a Tecuciului, am solicitat CNAIR, printr-o adresă scrisă, conform Legii 544/2001, să ne ofere lămuriri cu privire la sumele plătite fiecărei companii implicate în realizarea investiţiei, precum şi detalii legate de gradul de execuţie.

Din păcate, însă, deşi termenul de 10 zile stabilit de articolul 7 al legii a expirat, compania publică nu a transmis niciun răspuns la solicitarea noastră. Nici măcar nu a confirmat primirea solicitării şi nici nu a cerut, eventual, suplimentarea timpului necesar pentru răspuns, la care ar fi avut dreptul conform al. 1 al art. 7 din Legea 544/2001.

Vă mai recomandăm şi:

Cum se irosesc banii publici în Galaţi: parc sătesc de 500.000 de lei construit în câmp şi transformat în islaz comunal

România lucrului prost făcut. Aberaţii pe bani publici: o uliţă are două reţele de apă, alta n-are deloc. Primarul a luat 6 tone de motorină, dar n-avea maşină

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite