Dezastrul care bate la uşa românilor: aproape 300 de baraje de pe râurile din Moldova nu au autorizaţie
0
Informaţia a fost făcută publică de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, care a precizat că obiectivele neautorizate (micile baraje) sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, de diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.), dar şi de autorităţi publice locale.
Situaţie alarmantă pe cursurile de apă din partea de est a României. Din cele 615 de mici baraje pe cursurile de apă din zona Moldova (de pe raza administrativǎ a Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad, Iaşi şi a Administraţiei Bazinale de Apă Siret, Bacău), 44,1% sunt, încă, neautorizate, avertizează, printr-un comunicat de presă, Andreea Poenaru, purtător de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad.
Sursa menţionată a mai precizat şi că, la începutul acestei luni, în cadrul şedinţei de avizare documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor de categorie C şi D pentru zona Moldova au fost avizate, pentru prima oară, nouă astfel de mici baraje.
Obiectivele neautorizate (micile baraje) sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.), dar şi deautorităţi publice locale, care se confruntă cu dificultăţi în asigurarea resurselor financiare şi umane necesare administrării în siguranţă a acestor baraje.
Proasta administrarea a barajelor este, de altfel, una dintre cauzele importante care duc la situaţii de urgenţă în cazul ploilor torenţiale şi inundaţiilor, care au devenit tot mai dese în zona Moldovei.
Comunicatul ABA, integral
„Administraţiile Bazinale de Apă Prut – Bârlad şi Siret realizează permanent controale, prin Inspecţiile Bazinale a Apelor, iar în urma acestor acţiuni se stabilesc măsuri şi planuri de conformare şi se aplică sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare din domeniul siguranţei barajelor şi gospodăririi apelor. Situaţia autorizării se ameliorează de la an la an, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ. Este un fapt îmbucurător că la şedinţa de avizare din 9-10 mai au fost autorizate pentru prima oară 9 mici baraje.
În urma acţiunilor de verificare şi control în teren a acumulărilor din categoriile de importanţă C şi D, efectuată prin echipele inspecţiilor bazinale şi teritoriale a apelor, s-au desprins unele aspecte de natură tehnică şi juridică referitoare la aceste acumulări, dintre care se pot aminti anumite cazuri deosebite, cum ar fi: unele acumulări sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate sau degradate; lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii, a construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă.
Prin procesele-verbale de control, întocmite în cadrul acţiunii de inspecţie şi control, s-au dispus de reprezentanţii Inspecţiei Apelor din cadrul ANAR şi ai Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA-uri) o serie de măsuri precum: obţinerea autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de siguranţă în exploatare; realizarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere, atât la baraj, cât şi la echipamentele construcţiilor conexe, în vederea asigurării tranzitării viiturilor în cazul apelor mari, în condiţii de siguranţă. executarea de lucrări de întreţinere şi curăţire de vegetaţie a părţilor componente ale barajelor, disipatoarelor de energie şi a canalelor de evacuare; dezafectarea construcţiilor de pe baraje sau de lângă acestea, precum şi din cuvetele acumulărilor, acolo unde este cazul.
La nivelul ANAR s-a propus un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2 – 3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate, prin autorizarea barajelor şi să realizeze măsurile şi lucrările de punere în siguranţă a acestora.
Specialiştii Ministerului Apelor şi Pădurilor şi ai instituţiilor aflate sub coordonarea sa monitorizează în permanenţă situaţia tuturor barajelor din România.
În contextul schimbărilor climatice şi în faţa noilor provocări pe care ni le rezervă natura, MAP, ANAR şi instituţiile subordonate din domeniul apelor depun eforturi constante şi susţinute cu scopul de a menţine climatul de siguranţă necesar atât cetăţenilor şi a bunurilor acestora, cât şi activităţilor socio-economice desfăşurate de entităţile implicate în dezvoltarea ţării şi creşterii nivelului de trai”.
Se încarcă comentariile...
