Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” propune reabilitarea centrului istoric: „Ne lipseşte sentimentul de apartenenţă faţă de acest oraş”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
O parte din membrii asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” FOTO Facebook / Bogdan-Radu Brînzan
O parte din membrii asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” FOTO Facebook / Bogdan-Radu Brînzan

O mână de oameni pasionaţi de istoria locală şi mari iubitori ai Galaţiului încearcă zi de zi să schimbe în bine soarta unui oraş care pare că şi-a pierdut identitatea şi farmecul de odinioară. Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” a stat de vorbă cu reporterii „Adevărul” despre aceste demersuri, precum şi despre proiectul de suflet care implică reabilitarea centrului istoric şi valorificarea turistică a acestuia.

Zi de zi, cei peste 30 de membri activi ai Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” încearcă să facă un pas tot mai aproape de momentul în care oraşul de la Dunăre îşi va recăpăta strălucirea pe care a avut-o cândva, când oameni din diverse colţuri ale lumii erau atraşi să vină în aceste locuri. Sună idealist, dar nimic nu este imposibil cu muncă intensă şi cu dorinţa de a apăra clădirile istorice ale oraşului şi tot ceea ce ne mai aminteşte de trecutul frumos al acestuia.

Povestea celui mai activ ONG a început oficial în septembrie 2014, dar grupul, nucleul de oameni inimoşi s-a constituit încă din septembrie 2012, intitulat „Blocul Ţiglina” (format iniţial pe Facebook), când s-a şi organizat prima expoziţie de cartofilie în aer liber pe faleza Dunării, la foişorul de metal.

„Aceşti oameni reprezentau deja o voce în oraş şi organizau în mod frecvent expoziţii şi dezbateri. Am avut aproximativ şase expoziţii organizate paralel cu imagini în oglindă: Galaţiul vechi cu Galaţiul nou, atunci când practic noi nu eram constituiţi în ONG. De fapt, grupul l-am format pe Facebook, atunci când am început să postez în 2011 primele imagini cu Galaţiul vechi şi care m-au impresionat. Este vorba despre pagina «Blocul Ţiglina», care după postarea primelor imagini a început să aibă un succes extraordinar. Atunci mi-am dat seama că este nevoie de aşa ceva şi pur şi simplu acestui grup s-au alăturat rând pe rând tot mai mulţi oameni. În paralel vedeam postări ale unor fotografi din Galaţi, precum George Nica, Doru Daniel, Iulia Kelt şi mulţi alţii. I-am contactat şi am încercat să închegăm un grup şi să realizăm expoziţii, aşa a fost începutul nostru. Treptat, am cunoscut şi colecţionari de cărţi poştale care postau acele imagini pe internet. Apoi mi-am dat seama că dacă ne constituim într-un ONG, automat impactul va creşte şi vom deveni cu adevărat o voce”, ne-a spus Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”.



„Dorinţa noastră cea mai mare este aceea de a fi reabilitat centrul istoric şi valorificarea turistică a acestuia, dar din păcate nu s-a mişcat nimic în acest sens. Nu se poate face nimic fără implicarea autorităţilor şi conştientizarea acestora că numai în felul acesta Galaţiul poate redeveni oraş turistic aşa cum ni-l dorim, ţinând cont de aşezarea geografică. Totuşi suntem oraş la Dunăre şi ar trebui să speculăm la maxim ce ne-a lăsat Dumnezeu”, a mai precizat Bogdan-Radu Brînzan.

„Avem nevoie de dialog şi deschidere faţă de societatea civilă”

De la înfiinţare şi până în prezent, membrii asociaţiei „Galaţi, orasul meu” au organizat nenumărate expoziţii de fotografie şi cartofilie, evenimente culturale, au reabilitat foişorul de metal de pe faleza inferioară din bani proprii şi au montat basoreliefurile de la treptele „Valurile Dunării”. De asemenea, aceştia au participat la evenimente caritabile, au organizat dezbateri publice privind fenomenul de tasare a falezei şi degradarea clădirilor istorice ale oraşului, propunând soluţii gândite de specialişti în domeniu.

image



„Spre surprinderea mea plăcută, se pare că actuala administraţie manifestă deschidere faţă de societatea civilă şi cred că putem considera că avem parteneri serioşi de dialog. Sper ca demersurile noastre şi propunerile pe care le-am pus pe masa primarului să aibă succes. Urmează ca acesta să prezinte în faţa Consiliului Local proiectul de reabilitare şi revitalizare a centrului istoric. Îmi imaginez o stradă Domnească cu pavaj de piatră, închisă circulaţiei auto în perioada weekend-ului, cu stâlpi de iluminat, bănci, jardiniere retro cu flori, cu toate cablurile ascunse în subteran, cu oameni care se plimbă, cu evenimente culturale organizate în aer liber - târguri de carte, spectacole, expoziţii de pictură etc. Bineînţeles, îmi doresc ca toate clădirile istorice să fie şi ele reabilitate, important este să se înceapă de undeva şi să existe un proiect general, pornind de la Hotelul Dunărea şi până la Statuia lui Cuza de la Grădina Publică”, a spus Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”.

Potrivit acestuia, prima clădire care ar trebui reabilitată este Palatul Gheorghiu, monumentul de arhitectură situat pe strada Domnească la numărul 24, acolo unde au fost adăpostiţi şi şcoliţi sute de elevi în perioada interbelică.

Asociatia Galati



„Palatul Gheorghiu a fost câştigat în instanţă de către Primărie, nedovedindu-se un proprietar al acestuia şi în acest caz se schimbă datele problemei. Eu personal aş începe cu reabilitarea acestui monument istoric şi căruia i-am putea da o destinaţie culturală, de ce nu, să devină sediul Muzeului de Artă, care momentan să nu uităm că funcţionează la parterul unui bloc”, a adăugat Bogdan-Radu Brînzan.

Cine poate deveni membru al Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”

„Încercăm să atragem oameni de calitate, care au un cuvânt de spus, oameni care se regăsesc în obiectivele pe care această asociaţie le promovează. Pentru a deveni membru se va completa o cerere de adeziune şi se va achita o cotizaţie de 30 RON pe semestru. Pe unii membri i-am adus în asociaţie după ce le-am văzut activitatea de pe Facebook şi mi-au plăcut comentariile lor la postările ce ţin de oraşul nostru, mi-am dat seama că împărtăşesc aceleaşi opinii cu noi, alţii şi-au dorit ei să se înregimenteze. Încercăm să umblăm la calitate şi apoi la cantitate. Media de vârstă a membrilor depăşeşte 40 de ani şi au profesii dintre cele mai diverse: jurişti, consilieri, jurnalişti, economişti, profesori, profesori universitari, poliţişti, muzeografi, pensionari etc.”, ne-a spus Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”.

Cunoaşterea istoriei locale este crucială, lipsa acesteia stând la baza degradării multor monumente şi locuri care „grăiesc” despre trecutul nostru.

Palatul Simion Gheorghiu Galati



„Cred că istoria locală ar trebui să fie o materie opţională în şcoli, am constat că foarte mulţi nu cunosc istoria oraşului şi totuşi sunt interesaţi să afle, dar nu au informaţii destule. Dar cel mai grav mi se pare faptul că foarte multe persoane din administraţie nu cunosc istoria acestor locuri. Ne lipseşte sentimentul de apartenenţă faţă de acest oraş, nu îl mai avem implementat în conştiinţa noastră, este foarte multă dezamăgire generală faţă de ceea ce ne ne oferă Galaţiul acum. Practic, oraşul nostru s-a dezvoltat datorită portului, cum ar fi normal să se întâmple şi acum, dar din păcate activitatea portuară s-a diminuat simţitor faţă de perioada comunistă şi nu mai spun de cea interbelică. Oraşul s-a industrializat puternic, iar după revoluţie au devenit falimentare foarte multe întreprinderi ale statului cu grija unora, ştim foarte bine şi implicit numărul locurilor de muncă a scăzut simţitor”, a precizat Bogdan-Radu Brînzan.

Aşa se face că oamenii au început să plece ori în alte colţuri ale ţării, ori în afara acesteia. În prezent, Galaţiul este pe primul loc în ceea ce priveşte depopularea. „Am pierdut 60.000 de oameni, este de fapt un oraş în oraş. Neexistând locuri de muncă, Galaţiul a decăzut din toate punctele de vedere. Dacă nu ai economie, automat nu ai nici cultură. Împreună cu oraşul Brăila, care suferă de aceeaşi problemă, ar trebui să ne susţinem reciproc şi să devenim un pol regional. Fiind o singură voce şi cu o aglomerare urbană de 500.000 de oameni, să putem atrage investiţii în zonă pentru a ne putea dezvolta infrastructura, căci acum suntem practic izolaţi aici. Galaţiul nici măcar nu apare pe Master Plan, deci nu ne aşteaptă un viitor roz”, a adăugat preşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”.

 

Asociatia Galati
Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite