Festivalul Internaţional „Leonard” continuă. Programul din weekend: „Chiriţa în provincie” şi „Carmen”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ambele spectacole sunt găzduite, vineri şi sâmbătă seară, de la ora 18,00, de scena Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” din Galaţi.

Festivalul Internaţional „Leonard” continuă la Galaţi. Vineri, 22 noiembrie, începând cu ora 18,00, are loc spectacolul „Chiriţa în provincie”, inepuizabila capodoperă dramatică românească din care ne tragem seva noastră naţională. 

„Montând acest titlu pe scena Liricului, dovedim respectul şi preţuirea pe care le avem faţă de tradiţia teatrală românească şi valorile culturale ale trecutului, valori pe care dorim să le transmitem şi tinerilor ce ne calcă pragul”, spune  Teodor Niţă, directorul Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” din Galaţi. 

Regizorul Dan Mirea aduce un plus de valoare textului original, creionând o comedie muzicală de excepţie (denumită de dramaturg „comedie cu cântice”), cu mult haz, răsturnări de situaţii şi dinamism, ilustrând contrastul dintre esenţă şi aparenţă prin care sunt construite personajele aparţinând micii boierimi rurale.

Scenografia spectacolului poartă semnătura lui Daniel Divrician, iar conducerea muzicală a comediei în două acte cu cântece de Vasile Alecsandri, îi aparţine lui Nicolae Mantu. La vioară o vom asculta pe Ilona Văduva.

Din distribuţie vor face parte actorii: Anton Mihail (Coana Chiriţa, moşieriţa), Paul Buţa (Grigori Bârzoi, soţul Coanei Chiriţa), Costel Donose (Guliţă, copilul lor), Cristina Ionaşcu (Luluţa, orfană), Viorica Mărăndici (Safta, sora lui Bârzoi), Alexandru Dobre (Leonaş, tânăr ieşean), Ovidiu Ghioc (Domnul Şarl, profesor francez), Andrei Ardeleanu (Ion, fecior boieresc), Cristina Vasopol, Mariana Pisică, Irina Popa, Adina Lazăr, Florin Piţa, Florentina Andronic, Gheorghe Racoviţă (ţărani, jandarmi, boieri).

Sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 18,00, ediţia a XVI-a a Festivalului Internaţional „Leonard” continuă cu opera lui George Bizet, „Carmen”, sub bagheta dirijorului Traian Ichim (Opera Braşov). Libretul este semnat de Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée.

Apariţia nuvelei Carmen a provocat un adevărat scandal, mai ales în rândul specialiştilor. Publicul se aştepta la un Merimée clasic şi moral şi iată că, sub cerul arzător al Spaniei, în cadrul culorilor dominante de alb şi albastru al Andaluziei, se desfăşoară povestea unor oameni simpli, impulsivi, cu reacţii spontane, dar plini de pasiune şi dornici de libertate.

La rândul său, Bizet, reprezentantul verismului în opera franceză, pătrunzând în conjunctura vieţii sociale a ţării respective, cu o putere de observaţie desosebită, cu rafinamentul său caracteristic şi mai ales cu un simţ dramatic pertinent, motivează originalitatea vieţii gitanilor, trăirile lor intense şi obiceiurile personajelor. 

Apropiind mai mult atmosfera austeră a nuvelei de muzica lui Bizet,versiunea scenică gălăţeană propune un conflict ideatic pornind de la alternanţa dintre libertate şi captivitate pe de o parte, iar pe de altă parte descoperirea unor sensuri multiple ale noţiunii de libertate: libertate în sens juridic (actul I), libertatea în manifestarea pasiunii sentimentale (actul al II-lea), sentimentul de libertate al fiinţei umane în mijlocul naturii (actul al III-lea) şi eliberarea prin moarte (actul al IV-lea). 

Raportul personaj-dramă este deosebit de important în desfăşurarea dramatică şi muzicală deopotrivă, Bizet urmărind coerenţa literară în cadrul frazei muzicale şi realizând pentru prima dată în istoria operei franceze simbioza dintre opera mare şi opera comică.

„Libertatea ideală spre care tinde Carmen într-o zbatere continuă, refuzând orice formă de compromis este obţinută prin lupta dusă până la capăt. De aici mesajul profund uman şi forţa dramatică ce se degajă din întreaga operă”, spune despre opera pusă în scenă Anda Tăbăcaru-Hogea, regizorul artistic al spectacolului.

Georges Bizet a fost considerat de către tradiţionalişti prea îndrăzneţ în armonie, a fost acuzat de wagnerism, având „prea puţină melodie”. El se dovedeşte aici a fi un simfonist care doreşte ca orchestra să povestească, să descrie, să participe puternic la acţiunile dramatice. Saint-Säens şi Massenet îşi dau seama de valoarea reală a operei, chiar dacă la început  aceasta înregistrează un eşec. 

Din punct de vedere muzical, rezumatul dramei este expus prin cele trei teme din preludiu, iar unitatea partiturii este asigurată de motivul personajului principal care suferă transformări ritmice şi de orchestraţie în funcţie de evoluţia psihologică a personajului şi de situaţia dată.

Dotat cu o mare siguranţă componistică şi cu un puternic temperament artistic, Bizet a tins cu consecvenţă spre o sinteză a celor două tipuri de operă franceză (opera comică şi grand opera), reuşind în Carmen să îmbine în mod natural elementele caracteristice ale celor  două genuri, contribuind în mod esenţial la procesul de democratizare a operei.

Din distribuţie vor face parte soliştii Florentina Soare (Carmen), Adrian Dumitru (Opera Naţională Bucureşti, Don Jose), Ştefan Ignat (Opera Naţională Bucureşti, Escamillo), Rodica Ştefan (Michaela) – debut, Iulia-Carmen Adămiţă-Florea (Frasquita), Lăcrămioara Crihană (Mercedes), Tudorel State (Dancairo), Valentin Vasopol (Remendado), Dominic Cristea (Zuniga), Marin Şchiopu (Morales) – debut, acompaniaţi de orchestra, corul şi baletul Teatrului, sub bagheta dirijorală a maestrului Traian Ichim (Opera Braşov).

Dirijorul Traian Ichim este născut pe 19 iunie 1975, la Chişinău, Republica Moldova. În 2017, obţine titlu de doctor în studiul artelor şi culturologie (Institutul Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de ştiinţe din Republica Moldova). În perioada 1994 – 1999 urmează Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj–Napoca, la clasa de dirijat Petre Sbârcea. Din 1993 până în 1994 este student al Academiei de Muzică „Gavril Muzicescu” din Chişinău. 

Îşi începe cariera ca profesor de pian la şcoala de Muzică din Cluj–Napoca. Între 2000 – 2001 este director muzical la Teatrul de Revistă din Deva. Dirijează la Teatrul de Operă şi Operetă din Craiova, la Orchestra Fundaţiei „Sergiu Celibidache” din Bucureşti. Este profesor asociat la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov, clasa de operă, muzică de cameră şi de orchestră între 2004 şi 2014. În perioada 2014-2016 este dirijor şi coordonator muzical la Opera Naţională Română din Iaşi. Din 2003 este dirijor la Opera Braşov.

Colaborează cu personalităţi din lumea muzicii, precum: Leo Nucci, Leontina Văduva, Elena Moşuc, Felicia Filip, Mariana Nicolesco, Pompei Hărăşteanu, Florin Croitoru, Andrei Şerban, Beatrice Rancea, Nicky Woltz, Ileana Iliescu, Eugen Doga etc.

La Gala Operelor Naţionale din România a fost desemnat cel mai bun dirijor al stagiunii 2014-2015, eveniment desfăşurat la Iaşi, în noiembrie 2015. Participă la numeroase turnee în Germania, Austria, Olanda, Elveţia, Luxemburg, Anglia, Franţa, Albania, Italia, Republica Moldova.

Baritonul Ştefan Ignat este absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti în 1995, obţinând în acelaşi an o bursă de studii la celebra şcoală de muzică Mozarteum din Salzburg, iar în anul 2010,  doctoratul în Muzică la Universitatea de Arte  „George Enescu” din Iaşi.

Ştefan Ignat este din 1999 solist al Operei Naţionale Bucureşti, după ce în prealabil a fost, timp de trei ani, solist al Landestheater din Salzburg (Austria). De-a lungul carierei, a colaborat cu Théâtre du Capitole din Toulouse (Franţa), Theater für Voralberg din Bregenz (Austria), The Symphonic Orchestra Castilla y Leon (Spania), The Symphonic Orchestra de Euskadi (Spania), St. Margarethen Festival (Austria), Teatro Lirico di Cagliari, University of Illinois din Urbana Champaign, Teatro National Sao Carlos Lisabona (Portugalia), Festivalul de operă Gars am Kamp (Austria), fiind frecvent invitat pe scena tuturor Operelor din ţară, ca şi la ultimele ediţii ale Festivalului Internaţional „George Enescu”. 

Este laureat al Premiului III la Concursul Internaţional de Canto „Voci verdiane” de la Busseto (Italia, 1997), în 2001 a primit Premiul Special din partea guvernului japonez, un an mai târziu Premiul „Ohanesian” din partea Forumului Muzical Român, iar în 2006 Premiul revistei Actualitatea muzicală pentru interpretarea rolului titular din opera „Oedipe” de George Enescu.

Tenorul Adrian Dumitru este licenţiat al Universităţii de Muzică din Bucureşti, clasa prof. Ionel Voineag în anul 2015. Între anii 2012 şi 2015  a urmat cursuri de masterclass cu Rockwell Black, Liora Maurer, Mariana Nicolesco, Ira Siff, Lucy Arner, Maria Slătinaru Nistor, Marisu Vlad Budoiu.  Activitatea sa artistică include colaborări cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, participări la numeroase şi importante festivaluri româneşti precum Festivalul George Enescu dar şi în Germania la „Summer Opern Festspiele-Heidenheim”, Würtembergischer Philharmonie,ş.a.

Este câştigătorul premiilor I la numeroase competiţii precum China International Vocal Competition, Ningbo – 2014, Vox Artis, Sibiu – 2013, Marele Premiu la Concursul „Hariclea Darclée”, Brăila – 2015 ş.a. Din 2018 colaborează permanent cu Opera Naţională din Bucureşti unde este invitat să susţină numeroase roluri de mare dificultate din repertoriul acestei instituţii

Mezzosoprana Florentina Soare s-a născut in anul 1987, la Brăila. Este absolventă a Liceului de Artă „Hariclea  Darclée”, secţia canto clasic, profesor Mariana Iordache. După terminarea cursurilor de liceu, a fost admisă la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, secţia canto. A avut şansa să se afirme în faţa unor nume mari ale artei vocale actuale precum: Mariana Nicolesco, Leontina Văduva, Marina Krilovici, Viorica Cortez, Daniela Barcellona, Kurt Wiedmer, Elisabeth Cornelius Lund, Jose Cura, Vittorio Terranova.

Este câştigătoarea  mai multor premii printre care enumerăm Grand Prix la Concours International de Chant „G. Enesco” Paris, „Concorso per giovani cantanti lirici d’Europa As.Li.Co” 2012, Internationalen Sommerakademie der Universität Mozarteum – 2012, Marele Premiu Darclée al Festivalului Concurs Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” 2017, 1st PRISE – 25. Internationalen Gesangswettbewerb „Ferruccio Tagliavini” - 2019. În prezent este angajată a Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” Galaţi şi colaborator permanent în cadrul Operei Naţionale Bucureşti.

Soprana Rodica Ştefan este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa prof. Cristina Soreanu  şi  laureată a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale. Dragostea pentru muzică i-a fost insuflată de mama sa încă din copilărie. În urma dobândirii Marelui Premiu la Concursul Wolfgang Amadeus Mozart (Cluj-Napoca) a primit o bursa de studii la Salzburg sub îndrumarea mezzosopranei Elisabeth Cornelius Lund, în cadrul Salzburg Vokal Akademie. 

A debutat pe scena Operei Romane din Craiova în rolurile Donna Elvira din opera Don Giovanni de W.A.Mozart şi Contesa Zedlau din opereta Sânge vienez de J.Strauss-fiul, iar pe scena Operei Naţionale Române cu rolul Doamna 2 din opera Flautul fermecat de W.A. Mozart, în cadrul Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”. Din 2019, soprana Rodica Ştefan este angajata Teatrului nostru.

Regia acestui spectacol poartă semnătura Anda Tăbăcaru-Hogea, iar scenografia a fost asigurată de arh. Cătălin I. Arbore. Coregrafia a fost pregătită de Constantin Floriean, având-o ca asistent de coregrafie pe Gabriela Gegea.. Asistent de regie este Adrian Mărginean, iar pregătirea muzicală este asigurată de Tatiana Ionaşcu.

Preţurile întregi ale reprezentaţiilor din weekend-ul 22-23 noiembrie sunt: 32,4 lei pentru comedia muzicală Chiriţa în provincie şi 75,6 lei pentru opera Carmen.

Preţurile reduse pentru aceste spectacole sunt: 21,6 lei (Chiriţa în provincie) şi 54 lei (Carmen). Biletele pot fi achiziţionate  online accesând link-ul www.blt.ro/spectacole-galati . Informaţii suplimentare despre achiziţionarea biletelor sau despre disponibilitatea locurilor în sala de spectacol, pot fi obţinute accesând numărul de telefon 0236.465.599 (casieria Teatrului) în intervalul orar afişat pe site-ul instituţiei sau pe pagina de Facebook a acesteia.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite