Galaţi

articolul anterior articolul urmator

FOTO Cum arată segmentele podului peste Dunăre de la Brăila. Bucăţile uriaşe sunt fabricate exclusiv în România

5
14 Apr 2020 13:20:56
Autor: Costel Crangan
Componente ale podului peste Dunăre de la Brăila FOTO Victor Grigore Facebook
Componente ale podului peste Dunăre de la Brăila FOTO Victor Grigore Facebook

Componentele uriaşe (fiecare cântăreşte peste 100 de tone) care vor forma suportul pentru strada cu patru benzi sunt construite la Şantierul Naval din Brăila, cu oţel furnizat de Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi. Vor fi în total 80 de astfel de segmente, care vor face parte din porţiunea suspendată a podului.

Pandemia de Covid-19 nu pare să reuşească să ţină pe loc construirea podului peste Dunăre de la Brăila, acolo unde lucrările se desfăşoară, cel puţin deocamdată, conform graficului, chiar dacă pe şantier şi la furnizorii de materii prime şi de subansamble au fost luate o serie de măsuri de limitare a răspândirii bolii, dar care au dus la reducerea productivităţii.

GALERIE FOTO CU COMPONENTELE PODULUI

Reprezentanţii consorţiului italo-japonez Astaldi-AHI Infrastructure System Co Ltd (contractorul investiţiei) au precizat că termenul de recepţie stabilit – respectiv 31 decembrie 2023 – va fi respectat în ciuda dificultăţilor (mai ales pe partea juridică, legat de exproprieri şi de mutarea unor reţele de utilităţi) apărute după semnarea contractului.

Proiectul cu o valoare totală de 2,52 miliarde de lei (adică peste o jumătate de miliard de euro, finanţarea fiind asigurată în cea mai mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană) are atât importanţă regională (scade masiv costurile de transport mărfuri şi persoane pe relaţia Dobrogea-Moldova), dar şi internaţională, facilitând transportul mărfurilor pe coridorul trans-European IV şi pan-European IX.

Este de remarcat faptul că  la începutul lunii aprilie a anului 2020, primele două segmente metalice din cele 80 care vor forma tablierul părţii suspendate a podului au fost deja finalizate de Şantierul naval VARD Brăila (care face parte din grupul mondial Ficantieri) şi urmează să fi livrate în depozitele grupului de firme care se ocupă de realizarea investiţiei.

Segmentele de mari dimensiuni (fiecare cântăreşte peste 100 de tone) vor fi amplasate pe poziţie şi vor fi conectate după ce pilonii principali vor fi gata şi primele cabluri de susţinere vor fi montate. Deocamdată, însă se lucrează la fundaţiile uriaşe ale celor doi piloni dubli de pe cele două maluri, fiecare urmând să ajungă la circa 120 de metri înălţime.

Surse oficiale de la Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi (care livrează tabla groasă necesară proiectului) ne-au confirmat că producţia şi livrarea este în conformitate cu graficul contractual, ba chiar s-au luat măsuri tehnologice pentru a putea livra anticipat. De asemenea, şi conducerea VARD Brăila a precizat că totul este conform planului şi că nu există premise să apară întârzieri.

Practic, partea suspendată a podului peste Dunăre de la Brăila este un uriaş puzzle, căci strada cu patru benzi va fi susţinută de un tablier compus din 80 de segmente. La rândul lui, fiecare segment este construit din opt subansamble care sunt lucrate separat şi sunt puse împreună înainte de livrare.

În final, podul va avea o lungime de 1.974,3 m, cu o deschidere centrală de 1.120 m şi deschideri laterale de 489,65 m şi 364,65 m, o lăţime totală de 31 m, din care 22 m vor fi calea de rulare. Pe lângă podul propriu-zis, contractul prevede construcţia a două viaducte de acces, de câte 110 m lungime, precum şi 22 km de drumuri de legătură (care vor conecta drumul cu restul reţelei rutiere până la execuţia completă a drumului expres Galaţi-Brăila) cu DN22 pe malul drept al Dunării (cu o cale principală ce duce spre satul Jijila şi mai departe spre Isaccea, şi cu o ramificaţie spre sud către oraşul Măcin), precum şi cu DN2B (centura Brăilei) pe malul stâng.

Macheta podului FOTO Proiect 

Un detaliu interesant legat de implicarea consorţiului italo-japonez în viaţa comunităţilor locale din Galaţi şi Brăila (în afara faptului că forţa de muncă şi materialele provin, în mare parte, din cele două judeţe) este legat de faptul că în ultimele zile Astaldi-AHI Infrastructure System Co Ltd a făcut mai multe donaţii constând în aparatură medicală şi echipamente de protecţie către spitalele din regiune.

Zona s-ar putea dezvolta imens după finalizarea podului

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis în teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul lucrării. Un număr de 400 persoane (fizice şi juridice), proprietari de teren intravilan şi extravilan, în special arabil, din localităţile Brăila, Vădeni (judeţul Brăila), Smârdan sau Jijila (judeţul Tulcea), vor fi despăgubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totală de 10.348.064 lei, pentru o suprafaţă totală de 642.293 mp teren.

Detaliile de poziţionare a podului FOTO Proiect

Autorităţile din localităţile învecinate (nu doar din marile oraşe, ci şi din comune) speră că dezvoltarea zonei va lua avânt după finalizraea podului. În Jijila şi Garvăn (Tulcea), proprietăţile au încă un preţ scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătraţi s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.

Primarul din Jijila, comuna tulceană unde va ateriza podul suspendat peste Dunăre, speră în dezvoltarea comunei sale odată cu terminarea podului. Comuna Jijila are două sate în componenţă - Jijila şi Garvăn, cu o populaţie totală de 5.600 locuitori. Costică Deacu, inginer silvic de profesie, spune că Jijila este foarte promiţătoare pentru cei care vor să se stabilească aici.
 
„Zona este pitorească şi deosebit de frumoasă, cu vestigii arheologice şi posibilitatea de a face turism, pescuit şi agricultură. Lângă noi este Parcul Naţional Munţii Măcinului, unde se găsesc cei mai vechi munţi din România - Munţii Hercinici. Pe teritoriul nostru se află cetatea Dinogeţia şi urme ale diferitor civilizaţii antice. Până la Brăila şi Galaţi vom face doar 10-20 minute pe pod, aşa că argumente sunt destule pentru ca orăşenii sătui de aglomeraţie să vrea să se retragă în <suburbie>“, arată primarul Costică Deacu.
 
Actualmente, dezvoltarea zonei este ţinută pe loc tocmai de lipsa infrastructurii de transport. Legătura dintre Dobrogea şi judeţele Galaţi şi Brăila se face doar pe apă, cu bacul, traversarea durând între 25 de minute şi câteva ore, în funcţie de aglomeraţie. Pe pod, totul s-ar putea reduce, fluent, la numai 2-3 minute.

VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

VIDEO Şantierul podului peste Dunăre, cel mai scump din România. Imagini inedite din dronă, cu stadiul lucrărilor


 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Utilizator Adevărul
14.04.2020, 16:18:17

Comentariu considerat abuziv.

g i
14.04.2020, 16:55:11

Podul peste Dunăre de la Cernavodă - paralel cu cel al lui Saligny a sot facut 100 % de inginerii romani de la proiectare (IPTANA ) pana la constructie ( CCCFR ) .Au plecat toti specialistii in afara sau au iesit la pensie , am pus miniștri ai educației analfabeti functionali care spun " genunche " , patroni de vulcanizare imbecili ministrii ai economiei , cocalari cu doctorate luate la Ciulnita sau Dorohoi etc de am ajuns sa ne faca italienii podul cu material de la un combinat cumparat de indieni .... din 30 de ani scursi de la lovilutie 26 a fost la putere PDSR/PSD Ciuma Rosie

+2 (2 voturi)
CARMEN FlOREA
14.04.2020, 17:54:28

Acel pod se va face in braila nu la moldovenii aia borati de la galati .

-2 (2 voturi)
Cel Mare Scarambeu
14.04.2020, 19:23:01

Carmen Fiorea,braileanca bre nu gluma,nu lasati nimica la moldoveni.

Cel Mare Scarambeu
14.04.2020, 19:21:40

Culmea ar fi sa mai importam si betoane.Asta ne mai lipsea.

Modifică Setările