FOTO Cauzele pentru care Siretul şi Dunărea au luat-o razna şi produc pagube mari prin fenomene ciudate
0
Specialiştii în hidrotehnică explică de ce Siretul pune în pericol grav calea ferată Galaţi-Tecuci şi care sunt motivele pentru care în mijlocul Dunării, la Galaţi, se înalţă tot mai mult o nouă insulă care, în timp, va provoca probleme de navigaţie pe fluviu.
O serie de fenomene hidrologice petrecute în ultimele luni în judeţul Galaţi, pe Dunăre şi pe Siret, sunt de natură să stârnească îngrijorarea specialiştilor. Cel mai spectaculos fenomen în derulare este pe Dunăre, chiar în faţa oraşului Galaţi, acolo unde se formează o insulă care desparte fluviul în două braţe şi care se măreşte cu fiecare zi.
Deocamdată, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) a dat asigurări că traficul fluvial nu este afectat, însă cum insula şi-a mărit suprafaţa de circa cinci ori în ultimele trei luni (are deja aproape un kilometru lungime şi câteva zeci de metri lăţime) lucrurile ar putea scăpa oricând de sub control.
„A spera că şenalul navigabil nu va fi afectat este o prostie. E evident deja că bancul de nisip a înaintat către trecerea bac, pe care o va bloca în curând. Va ajunge şi în şenal, cu efecte incontrolabile, cum ar fi creşterea eroziunii malului pe care se află oraşul Galaţi”, ne-a explicat inginerul hidrotehnist Lucian Vişan, un om cu vastă experienţă în domeniu.
Un alt fenomen agresiv de eroziune se produce pe Siret, în apropiere de localitatea Şerbeştii Vechi. Acolo, în această vară, apele râului au săpat în mal un „golf” de circa 30 de metri lăţime şi mai au doar încă pe atât până vor rupe linia ferată dublă Galaţi-Tecuci, dar vor pune în pericol şi cea mai importantă staţie de pompare a apei pentru irigaţii din Câmpia Siretului, aflată în imediata vecinătate.
Monitorizarea evoluţiei eroziunii de mal produsă în zona comunei Şendreni a fost efectuată de personalul de specialitate din cadrul SGA Galaţi, prin măsurători, constatându-se, în luna octombrie 2018, faptul că distanţa dintre cursul de apă Siret şi linia căii ferate Galaţi-Tecuci este de 30 metri, faţă de 60 de metri cât era în luna iunie a acestui an.
„Totodată, s-a constatat că depunerea materialului aluvionar pe malul drept a avut o evoluţie rapidă, favorizând astfel concentrarea forţelor hidrodinamice spre malul stâng cu efect de accelerare a evoluţiei erozionale, viteza de dezvoltare a eroziunii fiind favorizată şi de natura nisipoasă a malului”, a informat Apele Române (ANAR).
Instituţia a precizat că a alocat deja circa 7,3 milioane de lei pentru lucrări de urgenţă, însă mai trebuie şi alţi bani pentru ca surparea să fie oprită. „ANAR face demersuri pentru promovarea în regim de urgenţă a etapei a-II-a a obiectivului de investiţii, pentru a continua lucrările de stopare a eroziunii de mal pe încă o lungime de 216 metri”, a declarat Cătălina Brăgaru, de la biroul de presă al amintei instituţii.
Experţii spun însă că deşi investiţiile pentru combaterea efectelor sunt absolut necesare, autorităţile ar trebui să vizeze mai ales cauzele, pentru că atât eroziunea agresivă de la malul Siretului, cât şi aluviunile care formează insula de pe Dunăre au aceeaşi cauză: agresiunea omului asupra mediului.
„Siretul are un debit impredictibil de cel puţin două decenii, pentru că în bazinul lui s-au făcut despăduriri masive, iar torenţii aduc viituri şi o cantitate mare de sedimente. De asemenea, balastierele de pe râu sunt exploatate iraţional. Pe lângă eroziunile de mal, sedimentele produse de torenţi şi de balastiere ajung în Dunăre, unde formează bancuri de nisip”, a explicat cauzele fenomenelor inginerul Lucian Vişan.
Spusele specialistului sunt confirmate şi de Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care într-un raport înaintat acum două luni către Prefetira Galaţi preciza că „exploatarea neraţională a produselor de balastieră din râul Siret a dus la modificare curenţilor şi colmatarea albiei în zona staţiei de irigaţii Ionăşeşti, creând neajunsuri în asigurarea nivelului optim de funcţionare”.
Se încarcă comentariile...
