FOTO Cavoul Roman din Galaţi a fost lăsat la îndemâna jefuitorilor de relicve. De ce s-au oprit lucrările arheologice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şantierul abandonat de la cavoul roman din Galaţi FOTO C Crangan
Şantierul abandonat de la cavoul roman din Galaţi FOTO C Crangan

Protestele societăţii civile au salvat terenul, foarte atractiv din punct de vedere imobiliar, de planurile de vânzare propuse de autoritatea locală, însă după investigaţiile arheologice din 2018 şantierul a fost din nou abandonat. Totul riscă să se degradeze accelerat şi să dispară dacă nu se iau rapid măsuri.

Promisiunile Primăriei Galaţi potrivit cărora va pune în valoare impresionatul cavou roman, vechi de aproape două milenii, aflat în mijlocul cartierului Dunărea, au fost abandonate, cel puţin deocamdată, iar şantierul arheologic a fost lăsat de izbelişte, fără pază. Adică la îndemâna eventualilor hoţi de artefacte, dar şi a celor care aruncă gunoiul acolo.

GALERIE FOTO

Vă reamintim că muncipalitatea şi-a exprimat în 2018 intenţia de a privatiza spaţiul verde din apropierea şi de deasupra vestigiilor romane, însă planurile i-au fost date peste cap de o puternică mişcare civică, la care s-au raliat mai multe organizaţii neguvernamentale locale, dar şi mass-media.

Pusă sub presiune, municipalitatea a acceptat că vestigiile respective (în fapt un cavou roman datat ca fiind de la sfârşitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea, precum şi o serie de urme de locuire aferente; totul aflat la circa 4 metri sub pământ), care se aflau de cinci decenii în stare de conservare, merită să fie inspectate de către arheologi. 

Ca urmare, a fost încheiat un contract cu Muzeul de Istorie din Galaţi, iar cercetarea, deşi scurtă ca durată, a scos la iveală lucruri realmente senzaţionale.

Cavoul a cărui existenţă era pusă la un moment dat sub semnul întrebării a fost găsit acolo, intact, sub un strat gros de gunoi care le-a arătat arheologilor şi „istoria” din ultimii 50 de ani. Mai mult decât atât, din zona mormântului au fost scoase la lumină un adevărat tezaur: foiţe de aur ceremoniale şi mai multe pietre preţioase şi semipreţioase. Au fost găsite şi obiecte de ceramică, dar şi resturi de unelte şi de arme.

Concluziile cercetării arheologice au fost categorice: zona este extrem de valoroasă pentru interpretarea istoriei românilor, iar artefactele aflate acolo sunt de importanţă majoră, fiind nevoie de o conservare „in situm”, sub forma unei secţii muzeale. Deşi ideea părea să prindă contur, autorităţile locale au abandonat între timp totul. Terenul a fost îngrădit cu un gard din tablă, iar cavoul propriu-zis a fost acoperit cu o bucată din plastic, ca un solar cu legume.

Şantierul arheologic nici măcar nu este păzit de eventualii hoţi de artefacte (care se ştie că fac ravagii peste tot prin ţară), însă în zonă au fost aduse două coteţe: un WC ecologic şi o gheretă în care ar trebui să fie un paznic. Conform Primăriei, proiectul de punere în valoare nu a fost abandonat, însă momentan este suspendat din lipsă de fonduri.

Ce spun specialiştii despre artefacte

Conform specialiştilor de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Galaţi, mormântul aparţine unui comandant roman de origine sarmată. „Descoperirea cavoului roman la Galaţi dovedeşte că în ultimii ani ai secolului al III-lea sau în prima jumătate al secolului al IV-lea Imperiul roman avea deplina autoritate şi în zona din sud-estul Moldovei”, se menţionează în fişa de descriere a monumentului (clasificat sub indicativul GL-I-m-B-02973), aflată pe site-ul instituţiei amintite.

Informaţiile au reieşit din studierea şi datarea puţinului inventar descoperit, printre care se aflau şi câteva fragmente de oase umane. Se pare că acest cavou a fost prădat în urmă cu multe secole, iar toate obiectele de valoare au fost furate.

Chiar şi aşa, descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest Cavou Roman şi Castrul de la Tirighina (Galaţi-Barboşi) sunt singurele dovezi ale continuităţii romane la nordul Dunării în timpul Împăratului Constantin cel Mare, adică şi după retragerea aureliană.

Academicianul Emil Condurachi spunea la acea vreme: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi”.

De altfel, prin Decizia nr.5.744 din 13.04.1975, Comisia de avizare din cadrul Consiliului Culturii a hotărât restaurarea, conservarea şi valorificarea muzeistică a acestui obiectiv, declarat monument istoric. Construirea blocului respectiv fost abandonată, terenul rămânând liber în perspectiva continuării săpăturilor arheologice şi, eventual, a construirii unui muzeu, lucruri care au avut de aşteptat, iată, 45 de ani.

Ca o primă măsură de conservare a cavoului a fost turnată peste el, în 1976, o placă de beton, însă totul s-a oprit la atât, iar zona a devenit un fel de groapă de gunoi a cartierului (fapt confirmat de arheologi acum, care au mărturisit că au scos din pământ o adevărată istorie a ultimelor cinci decenii, sub formă de ambalaje ale unor produse din epoca comunistă).

Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie inclus în ansamblul unui Muzeu de Arheologie construit după modelul Mozaicului de la Constanţa. „Urma să fie un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine - exponate din rezervaţia arheologică”, povestea, în urmă cu câţiva ani, profesorul Brudiu.

După 1990, pe platforma betonată turnată pentru protejarea Cavoului Roman a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului. Aparenta reintrare în normalitate din 2018 a fost, din ce se pare, doar o operaţiune de faţadă. Surse din zona primăriei Galaţi ne-au dezvăluit, sub rezerva anonimatului, că de fapt autorităţile sperau să nu se găsescă nimic acolo, iar planurile de vânzare a terenurilor să fie puse în aplicare.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite