FOTO Cum chefuia protipendada comunistă cu ocazia zilei de naştere a lui Ceauşescu. Imagini surprinzătoare
0
În ultimul deceniu al regimului Ceauşescu, data de 26 ianuarie, când dictatorul îşi serba ziua de naştere, era considerată de „greii” ţării ca fiind mult mai importantă decât 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.
În ultimul deceniu al regimului Ceauşescu, cuplul dictatorial era în centrul unui deşănţat cult al personalităţii în care erau angrenate numeroase persoane şi instituţii. Cei care au trăi acele vremuri îşi amintesc, desigur, că majoritatea emisiunile de televiziune şi de radio începeau cu lungi osanale aduse „celui mai iubit fiul al poporului” şi tovarăşei de viaţă a acestuia.
Însă apogeul era atins pe 26 ianuarie, de ziua de naştere a „tovarăşului”, când la televiziune se vorbea doar despre Nicolae Ceauşescu şi „măreţele realizări” ale celui supranumit „stejarul din Scorniceşti”, „stindardul naţiei”, „farul călăuzitor” şi aşa mai departe.
„Sincer, erau momente ridicole. În mod normal, nu ar fi trebuit să se uite nimeni la aşa ceva. Dar ne uitam. Dispreţuiam această desfăşurare absurdă de energie, dar era curioşi ce mai reuşise să inventeze aparatul de propagandă comunist. Erau creativi, nu se poate nega asta, căci mereu găseau câte ceva aparte, special, care să rupă monotonia propagandistică”, îşi aminteşte despre acele vremuri profesorul pensionat Aurel Toma.
Şi ziarele erau pline de osanale aduse „iubitului conducător”. În ultimii anii de dinainte de căderea regimului devenise o modă să fie publicate, mai ales în ziarul „Scânteia”, sute de mesaje ale unor organizaţii PCR şi de la „colective de oameni ai muncii”, la adresa lui Ceauşescu.
„În zilele acelea, ziarele erau de nedigerat. Aproape 99% din spaţiu era despre Ceauşescu. Au fost ediţii în care a fost desfiinţat până şi rubrica Sport, şi aşa minusculă, iar la ştirile externe erau doar telegrame de felicitare de la alţi lideri comunişti sau dictatori africani, cu care Ceauşescu era prieten”, îşi aminteşte profesorul.
Chefurile de taină ale camarilei
Însă dincolo de ceea ce vedea şi auzea în mod oficial poporul lucrurile se întâmplau cu totul diferit. Camarila din jurul lui Ceauşescu obişnuia să organizeze mai multe chefuri la care erau invitaţi potentaţi bolşevici de toate felurile.
De altfel, în jurul datei de 26 ianuarie Ceauşescu îşi serba ziua în cel puţin trei feluri distincte. Fostul prim-secretar al judeţului Galaţi, Carol Dina, povestea după căderea comunismului că debutul se făcea cu o zi sau două înainte cu o partidă de vânătoare cu apropiaţii familiei.
Se întâmpla deseori să facă acest lucru chiar şi pe 24 ianuarie, deşi teoretic era o sărbătoare naţională foarte importantă.
„Lui Ceauşescu nu-i păsa prea mult de amănuntele istorice. Mulţi l-au perceput drept pasionat de istorie, dar nu era deloc aşa. Istoria din capul lui era diferită de cea din cărţile scrise de specialişti. Cred că de asta în vremea lui au fost atât de multe mistificări ale trecutului. Dacă el a visat într-o noapte că Mircea cel Bătrân nu mai e bătrân, cum au scris cronicarii, ci mare, atunci mare a devenit. Marii înaintaşi erau portretizaţi ca un soi de activişti comunişti, deşi în realitate era exact contrariul”, a mai adăugat profesorul Toma.
Vânătoarea de dinainte de aniversare avea, se pare, un rol important pentru Ceauşescu, căci în multe rânduri punea ca o parte din vânat să fie gătit pentru petrecerea pe care o făcea pe 26 ianuarie.
Evident, şi în ziua vânătorii era un chef, cu prietenii „de haiducie”, însă pe 26 ianuarie lucrurile erau dedicate festivismului, în prima parte (când se întâlnea cu vechi bolşevici, cu delegaţii străine şi oficiali ai partidului), iar seara se petrecea într-un cadru foarte restrâns.
Deşi despre petrecerile respective nu „transpira” nicio informaţie oficială, după 1989 au ajuns în diverse colecţii, odată cu desfiinţarea arhivelor comuniste, numeroase fotografii de la aceste evenimente.
Cele mai multe sunt incluse acum în Fototeca online a comunismului românesc (prima şi cea mai mare bază de date gratuită din România, accesibilă pe internet, începând din noiembrie 2008, conţine fotografii din perioada 1945-1989, dar şi din perioada 1921-1944) care arată momente surprinzătoare cu Nicolae Ceauşescu şi cu familia acestuia.
Din imagini se poate identifica o atmosferă relaxată, avându-i în centru pe Elena şi Nicolae Ceauşescu, care dansează, mănâncă, beau alcool şi par bine dispuşi. Alături de ei pot fi recunoscuţi copiii lor (Valentin, Nicu şi Zoe), dar şi oameni importanţi din activul PCR, cum ar fi Constantin Dăscălescu, Chivu Stoica sau Ion Iliescu.
Cântăreţii preferaţi de cuplul dictatorial erau Gică Petrescu, Ion Cristoreanu şi Ştefania Rareş, care nu lipseau niciodată de la aniversări. În total contrast cu ceea ce se îi era oferit poporului la TVR şi la radio, la parangheliile lui Nicolae Ceauşescu nu se interpretau cântece patriotice şi nici nu se recitau poezii cu iz de osana, ci fundalul sonor era dominat de muzica populară şi de petrecere.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
