Institutul de Geologie: „Cauzele posibile ale fenomenului de instabilitate a terenului din zona Izvoarele - Slobozia Conachi pot fi naturale sau antropice”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sondele de pe dealurile de lângă Izvoarele ar putea avea legături cu seismele din zonă. Foto: Adevărul
Sondele de pe dealurile de lângă Izvoarele ar putea avea legături cu seismele din zonă. Foto: Adevărul

Cauzele posibile ale fenomenelor de instabilitate a terenului din zona Izvoarele - Slobozia Conachi pot ţine de structura geologica a subsolului pe care sunt aşezate localităţile, de exploatarea de petrol si gaze in regiune sau de recentele inundatii masive, se arata intr-un raport preliminar al Institutului Geologic al Romaniei, se arată într-un raport preliminar al Institutului de Geologie, citat de hotnews.ro.

Printre cauzele naturale se numără  faptul că localităţile din zonă sunt amplasate peste pachete de depozite predominant neconsolidate (nisipuri şi pietrişuri), ce alcătuiesc partea superioară a pachetului de depozite ce revin stratigrafic Pliocenului superior şi Cuaternarului inferior (Pleistocenului inferior). Aceste fenomene pot fi puse pe seama unor procese de sufoziune mecanică care pot determina modificări ale suprafeţei terenului, ce pot ajunge chiar până la apariţia unor pâlnii de sufoziune.

În plus, localităţile sunt amplasate de-a lungul unor falii, situaţie în care zonele afectate pot avea o dispunere liniară. Procesele de sufoziune mecanică pot fi declanşate, respectiv favorizate şi de o activitate seismică ce poate conduce chiar la eventuale fenomene locale de lichefiere a nisipurilor neconsolidate din subsolul acestei zone. 

Una dintre cauzele antropice este legată de fenomenul de tasare diferenţiată a terenurilor, datorat exploatării de petrol şi gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenţa pe care se află amplasate şi localităţile Izvoarele şi Slobozia-Conachi.

Activitatea veche de exploatare pe această structură cât şi actualele sonde de extracţie amplasate spre est, în zonă localităţilor Negrea şi Schela, pot fi avute în vedere cauze antropice de modificare a suprafeţei terenului. Acest fapt este posibil, având în vedere fragilitatea nivelelor impermeabile ce separă nivele nisipoase cu petrol şi gaze. O activitate de extracţie bazată şi pe sonde-injecţie ar amplifica apariţia unor fenomene de instabilitate în tot acest areal.

Alte fenomene de instabilitate pot fi legate de eventualele prăbuşiri ale malurilor abrupte de loess ce formează partea superioară a versantului stâng al văii Suhu, maluri abrupte la baza cărora se află întregul sat Izvoarele. 

Institutul Geologic Român notează că trebuie evitată focalizarea atenţiei pe microseisme, care „doar rar depăşesc magnitudinea de 3 ML, pentru că nu acestea pot fi făcute responsabile de crăparea scoarţei, de tasări brutale ale terenului sau de apariţia de pornituri însoţite de distrugeri ale fundaţiilor construcţiilor".

„Examinând evoluţia în timp a magnitudinii la care sunt produse aceste microseisme prezentate în raportul pus la dispoziţie de cercetătorii Institutului de Fizica Pământului se poate constata că din totalul de cca 220 de microseisme doar opt depăşesc magnitudinea de 3ML în condiţiile în care zona, care este recunoscută cu seismicitate peste medie, a produs şi cutremure cu magnitudini mai mari de 4, dar care nu au fost însoţite de evenimente deosebite sau pagube materiale", se arată în acest raport preliminar, în care se adaugă însă că „aceste seisme au putut cel mult să deschidă (prin reactivare) o falie sau un sistem de falii în arealul văii Suhu ceea ce a permis apelor de suprafaţă să se infiltreze în zone mai adânci, până atunci uscate", se mai arată în raportul publicat pe site-ul IGR.
 
Şi inundaţiile ar putea sta la bază acestor instabilităţi. „Volumele mari de apă care s-au scurs în ultima perioadă atât prin albiile de suprafaţă dar şi prin acviferele de mai mică sau mai mare adâncime au putut de asemenea să producă eroziuni puternice şi deranjamente în constituţia litologică a păturilor impermeabile ale acviferelor, conducând la amorsarea unor fenomene de sufoziune, umectare şi compactizare a formaţiunilor din subasmentul acestora, formaţiuni slab consolidate de tipul nisipurilor ce se dezvoltă până la adâncimi de cel puţin 400m în aceste zone".
 
Institutul Geologic subliniază că doar cinci locuinţe, grupate pe un areal restrâns, prezintă „probleme semnificative", menţionând că „nu există posibilitatea verificării vechimii crăpăturilor existenţe în pereţii locuinţelor, a brâului de ciment ce le înconjoară".

„Pentru stabilirea cu precizie a cauzelor reale care au determinat apariţia fenomenelor de instabilitate a terenului în această zonă sunt necesare însă studii detaliate de teren şi analize ale datelor de orice natură legate de activitatea antropica din arealul structurilor petrolifere conturate şi exploatate în partea de sud a Câmpiei Covurlui", se mai arată în acest raport. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite