Istoria tristă a Palatului Gheorghiu din Galaţi, ruina care naşte legende sinistre. Povestea fetei care s-a sinucis din iubire

Una dintre cele cele mai importante monumente de arhitectură din Galaţi, unde au fost adăpostiţi şi şcoliţi sute de elevi în perioada interbelică, zace acum în ruină, în timp ce presupuşii moştenitori ai foştilor proprietari se bat în justiţie pe ce a mai rămas din acest edificiu emblematic pentru Galaţi.

Simion Gheorghiu s-a născut în anul 1873, în Galaţi, fiind fiu de comerciant, absolvent al şcolii comerciale, pentru a deveni ulterior membru şi preşedinte al comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri“.

În această calitate, în perioada februarie-octombrie 1923, printr-o corespondenţă asiduă cu Comisia Interimară a oraşului Galaţi, cerea un teren pe care dorea să construiască un internat destinat elevilor săraci ai liceului, intitulat ,,căminul elevilor secundari Simion Gheorghiu“.

Pentru construcţia acestui edificiu, care avea să adăpostească 100 de elevi lipsiţi de mijloace materiale, dar silitori, aloca din averea sa suma de 5.000.000 de lei, din care 2.000.000 pentru clădire, sală de baie, mobilier şi 3.000.000 de lei pentru a produce venitul necesar cheltuielilor de întreţinere a clădirii.

Construcţia căminului pentru elevii săraci îi aduce lui Simion Gheorghiu titlul de „puternic sprijinitor al culturii naţionale”.

Legenda tinerilor îndrăgostiţi

Palatul care îi poartă numele lui Simion Gheorghiu a fost construit în perioada 1923-1925, fiind trecut pe lista monumentelor istorice din 2004, iar locaţia este strada Domnească din Galaţi, nr. 24.

La 27 martie 1914, Alexandru Alexandrescu şi soţia lui îi vând lui Simion Gheorghiu un imobil situat pe strada Domnească, nr. 48-50 (două prăvălii cu atenase), un corp de clădiri pe strada Gamulea şi un corp de clădiri pe strada Logofăt Tăutu, colţ cu strada Gamulea, împreună cu terenul care se află pe aceste construcţii. În anul 1935, Simion Gheorghiu vinde palatul  şi se mută la Bucureşti.

Clădirea a ajuns acum o ruină, unde se adăpostesc boschetarii Foto: Adevărul

Din perioada interbelică există mai multe legende legate de Palatul Gheorghiu, cea mai cunoscută fiind aceea a unor îndrăgostiţi, care şi-au jurat iubire veşnică în faţa edificiului. Aceştia urmau să se reîntâlnească la Palatul Gheorghiu după o perioadă de timp, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Din acest motiv, fata şi-ar fi pus capăt zilelor în faţa Palatului Gheorghiu, însă documentele vremii nu confirmă povestea.

Din punct de vedere arhitectonic, clădirea se dezvoltă pe următoarele nivele: subsol parţial, parter şi două etaje. Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţi de cărămidă, planşee din lemn şi metal. Şarpanta este pe scaune cu învelitoare iniţială din ţiglă cu completări din tablă. Particularitatea construcţiei constă în deschiderile mari în zona de acces. La spaţiile de locuit se ajunge printr-un gang şi o scară cu deschidere largă. Clădirea avea la parter spaţii comerciale în perioada interbelică: Braseria Palace, Gioconda, Drogheria Florenţa şi la intrarea principală avea inscripţia ,,Casa Simion Gheorghiu“.

Judecată până la ultima cărămidă

Pe rolul instanţelor gălăţene sunt în curs de judecată mai multe procese, ce au ca obiect revendicarea Palatului Gheorghiu. Protagoniştii sunt Mihai Popleşanu, în calitate de moştenitor al fostului proprietar,  şi Valentina Petrica Ghiorghievici, o altă pretendentă la adjudecarea imobilului, dar şi Primăria Galaţi.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”.

Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis.

Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

Nu se ştie cât va mai dura până când se va stabili cine are drept de proprietate asupra Palatului Gheorghiu, dar cert este că imobilul nu va mai rezista mult. Clădirea a fost afectată puternic de intemperii, iar în prezent ”găzduieşte” oameni fără adăpost şi câini comunitari.