Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a oamenilor politici care au condus după 1989 Ministerul Afacerilor Interne, responsabil cu Poliţia Română, instituţie care a acumulat progresiv rateuri în ultimii 26 de ani şi a ajuns să raporteze în prezent 569.840 de infracţiuni cu autor necunoscut.

Campania „România infractorilor necunoscuţi“ derulată de cotidianul „Adevărul“ a pornit de la un detaliu statistic înfricoşător: la nivel naţional există aproape 600.000 de infracţiuni cercetate şi încadrate de oamenii legii la categoria „autor necunoscut“. Dosarele s-au acumulat succesiv în ultimii 26 de ani, iar o mare parte din responsabilitatea numărului uriaş de infractori nepedepsiţi poate fi „delegată“ politicienilor care au condus post ‘89 Ministerul Afacerilor Interne, instituţie căreia îi este subordonată Poliţia Română. Mulţi au fost implicaţi în scandaluri de răsunet, care i-au forţat să demisioneze, în dosare penale, unele sfârşite chiar cu condamnări la închisoare, în legături suspecte inclusiv cu lideri ai lumii interlope. 

Mihai Chiţac (decembrie 1989 – iunie 1990) – Fost comandant al Garnizoanei Bucureşti, Chiţac a făcut parte din echipa de generali trimisă în decembrie 1989 de Nicolae Ceauşescu la Timişoara să reprime Revoluţia. A fost ministru de interne în Guvernul condus de Petre Roman. În 1997, a fost trimis în judecată pentru reprimarea Revoluţiei, fiind condamnat la 15 ani de închisoare, sentinţă rămasă definitivă în 2008, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. A fost eliberat în 2010 din Spitalul Penitenciar Jilava, pe motive medicale, şi a murit în acelaşi an, la Spitalul Militar din Capitală, în urma unui stop cardio-respirator.

image

Doru Viorel Ursu (iunie 1990 - octombrie 1991) – Fost preşedinte al Tribunalului Militar, a fost primul judecător în procesul lui Nicu Ceauşescu. A devenit ministru de interne în Guvernul Petre Roman, apoi secretar de stat în Ministerul de Externe şi deputat de Argeş. A renunţat ulterior la politică şi a rămas să profeseze în avocatură. Numele lui Doru Viorel Ursu apare în scandalul care a făcut valuri, la momentul respectiv, până în presa internaţională. În 2003, autointitulatul rege al romilor de la Sibiu, Florin Cioabă, şi-a măritat fiica, pe Ana Maria, care avea atunci doar 12 ani, cu Mihai Biriţă (15 ani), naşul celor doi fiind Doru Viorel Ursu. Mireasa a fugit şi s-a închis într-o curte, într-una din casele de lângă biserică. Familia a convins-o să se întoarcă, ceremonia fiind oficiată la o biserică penticostală. Scandalul a vizat inclusiv faptul că, din cauza nunţii, poliţia a închis atunci o bandă de circulaţie de pe Şoseaua Alba Iulia din Sibiu.

image
image

Victor Babiuc (octombrie 1991 - noiembrie 1992) – Babiuc a mai fost şi ministru al Apărării şi a avut mai multe mandate de deputat. A fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu executare în 2013, în dosarul schimbului de terenuri dintre MApN şi Gigi Becali. A fost închis iniţial la Penitenciarul Rahova, apoi la Jilava şi transferat ulterior la Penitenciarul Găeşti, unitate considerată puşcărie de lux, cu regim deschis, aflată la aproximativ 35 de kilometri de Târgovişte. Babiuc a fost eliberat condiţionat în 2014.  

George Ioan Dănescu (noiembrie 1992 - martie 1994) – A fost ministru de interne în Guvernul Nicolae Văcăroiu. Militar de carieră, fost şef al Inspectoratelor de Poliţie din Prahova şi Constanţa, Dănescu a fost trecut în rezervă în 1997, iar în 2002 a fost înaintat la gradul de general cu 4 stele, în rezervă. A murit în 2002, la Spitalul Fundeni, din cauza unei pancreatite.

image

Doru Ioan Tărăcilă (martie 1994 –decembrie 1996). Tărăcilă a fost unul dintre cei mai influenţi oameni politici de la mijlocul anilor ’90. În 2004, Tărăcilă şi familia lui au fost nominalizaţi în „Top 300 Capital“ cu o avere de peste 50 de milioane de dolari. Se spune despre Tărăcilă că a fost unul dintre cei mai temuţi şefi de la Interne fiindcă obişnuia să se deghizeze pentru a-i lua prin surprindere pe poliţişti. A fost senator, fără întrerupere, între 1990 şi 2008, ales pe listele FSN, FDSN, PDSR şi PSD. În prezent, este şef al Baroului Călăraşi.

image

Gavril Dejeu (decembrie 1996 - ianuarie 1999) – A condus Internele în guvernele Victor Ciorbea şi Radu Vasile şi a demisionat în timpul Mineriadei din ianuarie 1999, după ce minerii au trecut de barajul constituit de forţele de ordine în Defileul Jiului. Deputat timp de două mandate în Parlamentul României, Dejeu s-a retras din politică în anul 2000, trăieşte la Sibiu şi, în 2013, a publicat mai multe volume şi scrie editoriale în presa locală şi naţională.

image

Constantin Dudu Ionescu (ianuarie 1999 - decembrie 2000) – A mai fost, de asemenea, ministru interimar al Apărării, calitate în care s-a remarcat prin lansarea ideii unei amnistii generale legate de evenimentele din decembrie 1989, idee care a stârnit la momentul respectiv un val de critici în societatea civilă şi printre organizaţiile revoluţionarilor. Potrivit relatărilor în presă de la acel moment,  era vorba „despre acţiunile întreprinse de generali de armată cu funcţii importante de conducere, precum şi de militari care au participat la represiunea îndreptată împotriva manifestanţilor de pe străzile Timişoarei, în 17 decembrie, precum şi la înăbuşirea revoltelor de stradă de la Bucureşti, Sibiu, Brasov şi alte localităţi ale ţării, începând cu 21 decembrie 1989“. Dudu Ionescu a răspuns: „Proiectul de lege nu se va referi doar la ofiţeri, ci şi la alte persoane şi va avea în vedere fapte care nu au caracter penal“. Dudu Ionescu a fost deputat între 1992 şi 2000, iar în prezent este consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la Departamentul Securităţii Naţionale - Directorul Oficiului Informaţii Integrate.

image

Marian Săniuţă (iunie 2004 – decembrie 2004). A fost ministru al Internelor în Guvernul Năstase. Ca realizări, a bifat înfiinţarea Jandarmeriei Montane şi cumpărarea a 1.000 de maşini Dacia, care au fost inscripţionate cu numere MAI. 
Numele lui Marian Săniuţă apare în dosarul EADS, proiectul demarat în 2004 privind securizarea frontierelor României în vederea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Contractul prin care nemţii de la EADS Deutschland GmbH Germania au câştigat, fără licitaţie, realizarea Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierelor, a fost semnat în timpul lui Marian Săniuţă. Procurorii DNA acuză faptul că germanii au câştigat un contract de peste 730 de milioane de euro, contra unei spăgi de 60 de milioane de euro care a fost împărţită între factorii de decizie de la acea vreme. Săniuţă a negat de fiecare dată orice implicare în acest scandal.

image

Vasile Blaga (decembrie 2004 - aprilie 2007 - în Guvernul Tăriceanu şi decembrie 2009 - septembrie 2010 - în Guvernul Boc 2). Copreşedintele PNL, senatorul Vasile Blaga a fost, în anii ‘90 deputat FSN de Bihor şi a ocupat funcţii înalte în administraţia locală - prefect şi director general la Directia Regionala Vamală Oradea. În septembrie 2010, Blaga şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne, în urma protestului care a avut loc în faţa Palatului Cotroceni. Mii de poliţişti au protestat împotriva măsurilor de austeritate care-i vizau aruncându-şi caschetele. Un scandal care a zguduit Ministerul de Interne în mandatele lui Blaga a fost cel al achiziţionării ilegale de locuinţe de serviciu. Sute de poliţişti au completat declaraţii false că nu deţin locuinţă, pentru a achiziţiona apartamente la sume derizorii. Vasile Blaga a ajuns de mai multe ori în faţa procurorilor anticorupţie, dar, până acum, n-a fost pus sub acuzare. Numele lui a apărut atât în dosarul „EADS“, cât şi în dosarul „Microsoft“. Ultima apariţie la DNA a avut-o la începutul săptămânii trecute. A declarat jurnaliştilor că a fost audiat ca martor în dosarul unui accident provocat de chestorul Liviu Popa, şeful IPJ Bihor, care conducea maşina politicianului liberal.

image

Cristian David (aprilie 2007 - decembrie 2008). Apropiat al grupului PNL de la Iaşi, ginere al controversatului Mihail Vlasov, David a ajuns ministru de Interne în guvernul Tăriceanu, fiind propulsat de liderul liberalilor moldoveni de la acea vreme, Relu Fenechiu. Mandatul lui Cristian David a coincis cu unul dintre cele mai mari scandaluri din acest minister. O achiziţie de autovehicule Dacia Logan, pentru Poliţie, ce prevedea un preţ de 70.000 de euro per vehicul a fost dezvăluită de presă. Afacerea a fost, în cele din urmă, anulată, iar şeful Poliţiei de atunci, Gheorghe Popa, a fost demis. Cristian David este judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar de corupţie în care este acuzat că ar fi primit, în calitate de deputat, 500.000 de euro de la un afacerist, pentru a interveni pe lângă prefectul Buzăului, în vederea aprobării unei revendicări de teren.

image
image

Traian Igaş (septembrie 2010 - februarie 2012) – Fost consilier judeţean, deputat şi senator de Arad, Traian Igaş a rămas în memoria opiniei publice, pe lângă declaraţiile reformiste, şi pentru greşelile de exprimare făcute în spaţiul public. Şi-a luat Bacalaureatul la 24 de ani şi, ulterior, a terminat Facultatea de Drept din Arad, a făcut un master în Ştiinţe Economice şi a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. Una din declaraţiile care au făcut istorie este cea în care a spus „branconaj“ în loc de „braconaj“.

image

Gabriel Berca (februarie 2012 –aprilie 2012) – A fost ministru la Interne timp de 78 de zile, în vremea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În 2015, a fost arestat într-un dosar instrumentat de DNA Bacău, în care este acuzat de trafic de influenţă. Ar fi primit 185.000 de euro de la controversatul om de afaceri Viorel Rusu pentru deblocarea fondurilor pentru o şcoală din comuna băcăuană Ardeoani. Banii s-au deblocat abia în 2014, ilegal potrivit raportului Curţii de Conturi. Pe 26 mai 2016, Berca a fost condamnat la trei ani de închisoare, dar decizia nu este definitivă. Fostul ministru a declarat apel, care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Ioan Rus (decembrie 2000 - iunie 2004; mai - august 2012). Influenţa lui Ioan Rus în PSD, dar şi averea sa, au crescut substanţial în intervalul 2000-2004, cât a fost ministru de Interne în Guvernul Năstase. În acea perioadă a apărut aşa-zisul „Grup de la Cluj“, care a sprijinit alegerea lui Mircea Geoană ca preşedinte PSD şi l-a îndepărtat pe Ion Iliescu. În al doilea mandat, din timpul Guvernului Ponta, a demisionat în 2012 din pricina scandalului referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. În vara lui 2014 a revenit ca ministru al Transporturilor, dar a demisionat în iulie 2015 după ce a făcut declaraţii scandaloase despre românii plecaţi la muncă în străinătate.

image

Mircea Duşa (august 2012 - decembrie 2012) – Fost prefect al judeţului Harghita şi fost deputat de Harghita, Duşa a condus câteva luni Internele în Guvernul Victor Ponta. A fost, de asemenea, ministru al Apărării în Guvernul Ponta II, calitate în care a făcut o gafă de exprimare rămasă în memoria opiniei publice. Astfel, în aşteptarea avioanelor militare care aduceau persoanele rănite şi cele decedate în accidental de autocar din Muntenegru, Duşa a spus că „pe măsură ce, aşa cum a comunicat deja ambasadorul, se finalizează formalităţile de partea din Muntenegru, vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite a cadavrelor celor decedaţi“.

image

Radu Stroe (decembrie 2012 - ianuarie 2014) – Parlamentar de Maramureş, Stroe a demisionat din fruntea Ministerului de Interne după scandalul intervenţiei în cazul accidetului aviatic din munţii Apuseni, în care au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion. După accident, Stroe a făcut o declaraţie care a stârnit un val de revoltă în rândul opiniei publice, acesta afirmând, după ce a fost întrebat dacă are ceva să-şi reproşeze în legătură cu modul în care s-a făcut salvarea victimelor, că „îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia“. Ulterior, Stroe a anunţat că şi-a depus demisia „în semn de onoare pentru apărarea demnităţii pompierilor IGSU“.

image

Gabriel Oprea (decembrie 2008 - ianuarie 2009, ianuarie 2014 - martie 2014, martie 2014 - noiembrie 2015). A fost unul dintre cei mai influenţi şi abili oameni politici din România post-decembristă. Pornind de la un statut controversat, de „bodyguard“ al fostului lider al minerilor Miron Cozma, Oprea a reuşit să ajungă până la cel mai înalt rang în Guvernul României, cel de prim-ministru, deţinând interimatul funcţiei între 22 iunie şi 9 iulie 2015, în locul lui Victor Ponta.

Scandalurile s-au ţinut lanţ de Oprea de-a lungul anilor, de la dosare de corupţie, afaceri care ridică semne de întrebare, alianţe politice de conjuncture, dovedindu-se un prieten al tuturor celor care aveau să ajungă de-a lungul anilor la putere, indiferent de culoarea politică. Tot de numele lui Oprea s-a legat scandalul tezei de doctorat despre care şefii Educaţiei au arătat, în vara anului 2016, că este un plagiat. Cel mai grav punct în CV-ul lui Oprea este moartea, în octombrie 2015, a poliţistului Bogdan Gigină, fostul ministru fiind acuzat de ucidere din culpă, într-un dosar instrumentat de DNA. În urmă cu o săptămănă procurorii anticorupţie au cerut Senatului ridicarea imunităţii lui Oprea pentru a putea începe urmărirea penală în acest dosar, însă 73 de senatori, printre care însuşi generalul acuzat de ucidere din culpa, au făcut scut în jurul lui Oprea şi au obstrucţionat ancheta magistraţilor. Hotărârea Senatului a scandalizat din nou opinia publică, iar mii de Români din Capitală, dar şi din alte oraşe din ţară au protestat în stradă. Presiunea publică l-a forţat pe Oprea să-şi anunţe demisia din Senat.

image

O altă anchetă penală în care apare numele lui Oprea este „Limuzina“, dosar în care acesta a fost trimis în judecată, fiind acuzat de abuz în serviciu. Acuzaţiile din dosar vizează faptul că fondurile DIPI, destinate informatorilor şi operaţiunilor de filaj, ar fi fost deturnate către protocol sau diverse achiziţii nejustificate, inclusive un autoturism Audi A 6, televizor şi jacuzzi, toate pentru dotarea biroului ministrului de interne.

Liviu Dragnea (ianuarie 2009 –februarie 2009). Actualul preşedinte al PSD, condamnat la un an cu suspendare în dosarul Referendumului şi trimis în judecată într-un al doilea dosar de corupţie, pentru instigare la abuz în serviciu, a deţinut funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor timp de două săptămâni, în vremea Guvernului Boc I, după demisia lui Gabriel Oprea. Avea termen 15 zile pentru a renunţa la funcţia de preşedinte al CJ Teleorman, termen care expira marti, 3 februarie. Exact pe data de 3 februarie, Dragnea şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Internelor, motivând fondurile insuficiente primite de MAI prin proiectul de buget. Presa a dezvăluit însă că motivul real al demisiei l-au reprezentat certurile pe care Dragnea le avusese cu Mircea Geoană şi Marian Vanghelie pe tema nominalizării secretarilor de stat în MAI. În scurtul mandat de două săptămâni al lui Dragnea, MAI s-a confruntat cu probleme serioase, precum jaful armat de la Brasov şi dispariţia armelor din depozitul de la Ciorogarla.

image

Dan Nica (februarie 2009 –octombrie 2009). Mandatul de ministru de Interne al gălăţeanului Dan Nica a stat la baza crizei politice care a dus la ruperea coaliţiei guvernamentale PSD-PDL şi la ieşirea PSD de la guvernare odată cu căderea cabinetului Boc. Demiterea lui Dan Nica s-a produs la cererea expresă a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, în urma unor contre dure între acesta şi ministrul de Interne pe tema unor presupuse fraude electorale legate de alegerile prezidenţiale ce urmau să aibă loc în noiembrie 2009. Urmarea demiterii lui Nica de către premierul Emil Boc a fost că toţi miniştrii PSD din guvern au demisionat, fiind solidari cu Nica. Ieşirea PSD de la guvernare a însemnat căderea guvernul Boc 1, care a fost înlocuit din 23 decembrie 2009 cu guvernul (minoritar) Boc 2, ce avea să mai reziste doar şase săptămâni. Numele lui Nica apare în celebrul dosar „Microsoft“. Gălăţeanul era ministru al Comunicaţiilor când s-a negociat contractul.

image

Petre Tobă (noiembrie 2015 – septembrie 2016) – Este ultimul, dintr-un lung şir de miniştri, plecaţi cu scandal din fruntea MAI. Tobă este acuzat de procurorii DNA de favorizarea infractorului în dosarul „Limuzina“, dosar în care Gabriel Oprea este trimis în judecată. De numele lui Tobă se leagă un alt mare scandal, în urma căruia acesta şi-a pierdut, în 2010, funcţia de şef al Poliţiei Române. La momentul respectiv, Tobă şi secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu au fost demişi de premierul Emil Boc, ca urmare a modului în care a fost gestionată ancheta în cazul asasinatului la comandă dintr-o cafenea din Piatra Neamţ. Scandalul de la Neamţ avea să scoată la iveală legăturile dintre interlopi şi şeful de atunci al IPJ Neamţ, comisarul şef Aurelian Vasea Şoric.

image
image

O apariţie meteorică ca şef la Interne a mai avut şi Sorin Cîmpeanu (noiembrie 2015 –noiembrie 2015)

După mandatul lui Petre Tobă, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş l-a numit ministru de interne pe Dragoş Tudorache, magistrat de carieră. 

Vă mai recomandăm:

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“

Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite