O asociaţie civică somează autorităţile din Galaţi şi Brăila: „Lăsaţi orgoliile şi apucaţi-vă de muncă!”

Asociaţia „Galaţi - oraşul meu” a trimis autorităţilor din cele două oraşe o scrisoare prin care le cere să urgenteze înfiinţarea zonei metropolitane şi să demareze proiecte comune în interesul oamenilor. Proiectul zonei metropolitane este blocat, deşi se negociază de peste două decenii, motivul fiind că edilii celor două oraşe nu se înţeleg unde să fie sediul asocierii.

Privite de la distanţă, oraşele Galaţi şi Brăila par că ar trebui să împartă un destin comun (mai ales că distanţa dintre cele două importante aglomerări urbane este de doar 15 kilometri, iar apropierea culturală şi etonografică este evidentă), însă în realitate lucrurile stau cu totul altfel.

Frustrările acumulate în ultimele secole (încă de pe când turcii controlau Brăila, iar ruşii Galaţiul), hrănite de politicianismele moderne, fac ca discuţiile dintre administraţiile celor două oraşe să fie un fel de dialog al surzilor, care nu duce la nimic concret.

Despre realizarea unei zone metropolitane Galaţi-Brăila (pentru care s-au vehiculat denumiri precum Dunărea Polis, Braigal, Galbrai samd) se vorbeşte de aproape trei decenii, însă lucrurile n-au fost duse niciodată mai departe de stadiul negocierilor sterile, presărate cu cereri absurde din partea ambelor părţi.

Mai nou, primarii social-democraţi Ionuţ Pucheanu (Galaţi) şi Marian Dragomir (Brăila) au reuşit chiar să realizeze un proiect scris de asociere (după modelul Alianţei Vestului) însă discuţiile s-au blocat în momentul în care urma să fi stabilit sediul asocierii.

Cum ambele oraşe l-au revendicat, lucrurile au rămas deocamdată înţepenite, asta dacă nu cumva se va găsi o soluţie de compromis, adică un imobil aflat exact la jumătatea distanţei. Lucru practic imposibil, dat fiind că între cele două oraşe este doar un imens teren agricol.

Având în vedere situaţia, care ţine pe loc, din cauza unor orgolii, un proiect care ar putea să aducă beneficii uriaşe locuitorilor ambelor oraşe, asociaţia „Galaţi, oraşul meu”, una dintre cele mai puternice voci civice de la Dunărea de Jos, le cere celor doi să se pună de urgenţă la aceeaşi masă şi să semneze urgent asocierea.

Vă prezentăm în continuare cele mai importante „revendicări” din memoriul asociaţiei, semnat de preşedintele de onoare Bogdan-Radu Brînzan şi de preşedinte executiv Claudia Negrău.

Memoriu către Galaţi şi Brăila

„Asociaţia «Galaţi, oraşul meu» a identificat soluţiile necesare pentru a readuce oraşul pe harta investitorilor, a investiţiilor şi a relansa, revitaliza activitatea economică, turistică, culturală a urbei noastre. Există mai multe segmente de importanţă majoră, care coroborate ar contribui la renaşterea urbei, la pachet cu oraşul vecin Brăila, după cum vom arăta în continuare.

Înfiinţarea Zonei metropolitane „Dunărea de Jos” Galaţi-Brăila, crearea comisiei metropolitane cu rolul de a elabora strategia de dezvoltare regională şi de a implementa aceste proiecte, atragerea de investiii şi investitori, alocarea unui buget în acest sens, atragerea de finanţări externe pentru proiectele elaborate.

Reintroducerea curselor navale de pasageri între cele două oraşe pe perioada estivală, conectarea zonei metropolitane pe cale navală cu pasagere de linie cu portul Tulcea. Stabilirea Zilei Dunării, din 29 iunie. ca zi a Zonei Metropolitane „Dunărea de Jos”, organizarea unor evenimente culturale şi sportive comune.

Pe partea de infrastructură este prioritară construirea şi modernizarea drumului ocolitor (tip centură) al Galaţiului, conectarea acestuia la E 87 spre frontiera cu R.Moldova, cu drumul expres pe 4 benzi spre Brăila, podul peste Dunăre de lângă Brăila, drumul expres spre Tecuci-Tişiţa.

De asemenea, este necesară conectarea podului de peste Dunăre cu drumul expres pe 4 benzi Galaţi-Brăila-Drajna cu ieşire la A3, cu Autostrada estului(Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti) cu ieşire la DN 1(viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov), precum şi construirea unui drum expres Galaţi- Tecuci-Tişiţa şi Galaţi-Focşani-Tişiţa cu conexiune la Autostrada Moldovei şi implicit joncţiunea cu Autostrada Unirii, spre Transilvania.

Ar mai fi modernizarea Portului Bazinul Nou şi construirea unui terminal multimodal de containere cu conexiune rutieră la E 87 şi centura ocolitoare a Galaţiului, feroviară prin ecartament dublu ce permite exportul-importul cu Rusia şi Ucraina; punerea în valoare a Zonei Libere Galaţi, atragerea investiţiilor în zonă fiindcă beneficiază de utilităţi şi deschidere la Dunăre şi, nu în ultimul rând,  construirea unui aeroport pentru Zona metropolitană Galaţi-Brăila în zona Vădeni.

Pe partea de urbanism există, de asemenea, câteva priorităţi, dintre care putem aminti: consolidarea şi modernizarea falezei inferioare şi superioare, construirea unor terase de belvedere, a unor pontoane;  restaurarea şi amenajarea centrului istoric(zona protejată) într-o arhitectură retro unitară; finalizarea restaurării Porţii Turceşti şi a reconstrucţiei şi amenajării arhitecturale a siturilor arheologice de la Tirighina-Castrul roman şi a Cavoului roman; cumpărarea imobilului monument istoric „Pescăriile Statului” de către Primăria Galaţi, restaurarea acestuia şi transformarea în „Muzeu al Dunării, navigaţiei şi pescuitului”.

Tot aici, sunt de menţionat necesitatea unor demersuri clare pentru restaurarea sculpturilor din metal de pe faleză (unicat în lume); construirea unui spital regional; modernizarea Stadionului Dunărea şi construirea unui Aqua Park la Plaja Dunărea.

Şi la capitolul mobilitate urbană sunt câteva lucruri importante de făcut urgent:  modernizarea şi extinderea cu mijloace de transport noi a parcului de autobuze, troleibuze şi tramvaie; construirea unor piste pentru biciclişti; construirea parcărilor(chiar supraterane) şi extinderea celor existente şi descongestionarea benzii 1 de circulaţie pentru circulaţia exclusivă a miloacelor de transport public”, se afirmă în memoriul trimis de asociaţie autorităţilor locale.

De asemenea, „Galaţi, oraşul meu”, crede că promovarea oraşului se face necorespunzător şi sunt necesare măsuri precum: crearea unui brand de oraş, a unei „poveşti” despre identitatea şi tradiţia sa; promovarea turistică profesionistă prin mass-media; colaborarea administraţiilor oraşelor riverane Dunării în materie turistică şi de agrement; implicarea agenţiilor de turism locale, participarea acestora la târgurile de turism.

Un alt aspect semnalat este necesitatea conceperii unui site de promovare a Zonei metropolitane, cu oferte turistice, obiective de vizitat, informaţii de interes istoric-cultural-culinar, dar şi deschiderea unor puncte de informare turistică (Palatul Navigaţiei, centrele istorice din Galaţi şi Brăila) şi a unor magazine cu suveniruri tradiţionale, materiale de promovare (hărţi, broşuri).

Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” mai cere şi măsuri pentru includerea în circuitul turistic şi stabilirea unor obiective istorice de vizitat (Castrul Roman de la Tirighina, Cavoul Roman, Poarta Turcească, Centrul istoric-strada Domnească şi Portului, muzeele), iar în funcţie de publicul ţintă, organizarea unor tururi pietonale cu ghizi specializaţi.

Mai trebuie organizate, cred cei de la asociaţia amintită, vizitarea falezei Dunării şi prezentarea taberelor de sculptură, vizitarea şi admirarea peisajului citadin de la înălţime, din turnul TV, valorificarea pontonului Schengen, atragerea turiştilor de pe navele de croazieră, precum şi oferirea turiştilor a unei mese tradiţionale pescăreşti, cu degustarea unor vinuridin podgoriile din judeţul Galaţi şi cele învecinate.

Acest lucru trebuie făcut, atrage atenţia asociaţia, la pachet cu elaborarea unor strategii şi programe turistice de către specialişti, implicarea şi provocarea tinerilor în activităţi educative în acest domeniu (turistic), de promovare a oraşului, de prezentare a diferitelor obiective în calitate de ghizi, activităţi şcolare în acest sens.

De asemenea, „Galaţi, oraşul meu”, propune celor două oraşe „organizarea unor competiţii sportive comune pe Dunăre (concursuri de pescuit, caiac-canoe, alte ambarcaţiuni), dar şi turnee şi competiţii organizate pe stadioane, în săli sportive, patinoare, terenuri de tenis”.

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: