Galaţi

articolul anterior articolul urmator

O educatoare de importanţă naţională: cum a salvat o şcoală rurală. „Nu-i o ruşine să fii ţăran“

2
17 Oct 2020 21:00:49
Autor: Valentin Trufasu
Vasilica Augusta Găzdac, educatoarea MERITO 2020 FOTO proiectulmerito.ro
Vasilica Augusta Găzdac, educatoarea MERITO 2020 FOTO proiectulmerito.ro

Vasilica Augusta Găzdac, educatoare la şcoala din comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, a revoluţionat stilul de predare, atât la grădiniţă, cât şi la şcoală, şi a găsit soluţii pentru ca instituţia de învăţământ să nu dispară ca urmare a lipsei de elevi.

GALERIE FOTO

Vasilica Augusta Găzdac (40 de ani) este educatoare la Şcoala Gimnazială „Tiberiu Morariu“ din comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud. Le predă copiilor de grădiniţă de 21 de ani, iar anul acesta a fost premiată de MERITO, un proiect prin care antreprenorii din România, reuniţi în Romanian Business Leaders, recunosc public meritele profesorilor valoroşi din România şi lucrează împreună pentru a duce mai departe în sistemul de educaţie practicile de predare ale acestora.

Performanţele educatoarei din Salva sunt extraordinare. Nu este nicio exagerare aici: Vasilica Găzdac a reuşit să salveze şcoala din comunitatea din care face parte, să păstreze tradiţiile din zona unde locuieşte şi să ducă numele satului Salva la nivel internaţional. A scris o monografie geografică şi una istorică a satului, acestea fiind doar două dintre zecile de cărţi pe care le-a publicat. 

Este şi autoarea unor cărţi pedagogice, ce conţin jocuri didactice, scrise în mai multe limbi, şi planuri de lecţii în care pot fi implicaţi şi părinţii. Acum, în contextul pandemiei de COVID-19, lucrează la mai multe aplicaţii digitale pentru învăţământul preşcolar.

„Toate acestea contează foarte mult“

După examenul de titularizare, în 1999, care i-ar fi permis să aleagă orice grădiniţă de oraş, a hotărât să se întoarcă în satul natal, pentru că simţea că poate face aici ceva durabil şi atât de necesar. „Pentru mine, n-a contat confortul. Într-un sat e mult mai greu, dar asta mi-am dorit: să fac ca schimbarea să fie vizibilă. Sunt profesori valoroşi la oraş, dar cred că satul a rămas în urmă, într-un fel de con de umbră. România este o ţară rurală. Foarte mulţi copii ajung analfabeţi funcţionali sau, mai grav, renunţă la şcoală“, spune educatoarea.

Aşa că a ales să aibă un impact unde contează cel mai mult: la cei mai mici elevi. Conform psihologilor, între 3 şi 5 ani se formează cele mai multe sinapse, iar Vasilica Găzdac e de părere că o intervenţie de calitate trebuie să se facă la învăţământul preşcolar, în special în ce priveşte inteligenţa emoţională.

FOTO arhiva personală

Nu e adepta unei singure metode de predare. Inovează permanent, pentru că noile generaţii sunt tot mai diferite. „Copiii de astăzi sunt mult mai inteligenţi şi mai curioşi, sunt atraşi de alte lucruri faţă de cei din generaţiile anterioare. Au o curiozitate nativă, ştiu foarte multe lucruri chiar când vin la 3 ani. Formez un evantai de metode pe care le folosesc cu ei, inclusiv activităţi în cadrul grupei şi activităţi în afară, în natură, la muzeu, într-o altă şcoală sau într-o altă clasă. Toate acestea contează foarte mult.“

Ce poţi face cu pietre, seminţe, frunze şi făină

Unul dintre secretele succesului său cu preşcolarii e că îi scoate din mediul în care sunt obişnuiţi şi îi duce în diverse locuri noi. Mai întâi, copiii învaţă din practică, iar apoi parcurg şi teoria – cu alte cuvinte, procesul e inversat şi funcţionează de minune, spune educatoarea.

FOTO arhiva personală

Vasilica Găzdac lucrează foarte des cu materiale naturale, precum aţă, pietre, seminţe, făină, frunze şi crengi, ca să-i apropie pe cei mici de natură şi să-i facă conştienţi de importanţa ei. „Practic foarte mult cu ei jocul cu pietre. Scriem litere şi cifre din pietre şi le colorăm. Nu folosim material plastic sau care nu este degradabil. Ar fi bine să ne întoarcem la seminţele de grâu, la boabele de porumb, bineînţeles, sub supraveghere, pentru că cei mici au tendinţa să le bage în gură. Aceste materiale sunt din mediul lor, nu este ceva abstract. Au mălaiul de acasă sau pietrele de pe malul râului şi împreună le dăm o anumită funcţie. Scriind litere în mălai şi făină se dezvoltă musculatura fină“, explică educatoarea.

Aşadar, îi formează pentru şcoală într-o manieră nonformală. Copiii învaţă astfel, prin joacă, să ţină corect creionul şi să scrie bastonaşe, într-un mediu apropiat celui în care trăiesc zilnic. La pachet, vine şi educaţia ecologică. Vasilica Găzdac consideră că dacă micii elevi află despre importanţa mediului înconjurător şi a reciclării vor deveni apoi adulţi responsabili.

Cum a ajuns Salva un hub educaţional european

Între 2000 şi 2010, pe fondul deschiderii graniţelor şi a plecării masive a tinerilor din ţară, numărul copiilor a scăzut la jumătate. Atmosfera la şcoala din Salva a devenit tensionată, profesorii ajunseseră să nu-şi mai vorbească atunci când se întâlneau. „Nu-i doresc nimănui să treacă prin aşa ceva. Dureros este că sunt soluţii, doar să le cauţi şi să le implementezi“, spune educatorea, care exact asta a făcut. 

Mulţi copii plecau la Năsăud, care este la doar patru kilometri de Salva, aşa că s-a gândit să-i atragă cu ceva ce nu se găseşte la oraş. A demarat o serie de întâlniri cu colegi din regiune şi a început să colaboreze cu şcoli din străinătate, prin intermediul eTwinning (comunitatea şcolilor din Europa). De la an la an, simpozioanele educaţionale anuale din Salva au început să devină tot mai cunoscute în ţară şi, din 2009, la nivel internaţional.

Vasilica Găzdac alături de câţiva dintre profesorii străini veniţi la Salva FOTO arhiva personală

În 2010, a scris un proiect despre cântecul de leagăn, reînvăţându-le pe mame să le cânte copiilor în fiecare seară. În acelaşi an, a aplicat prima dată la Comenius+, un program prin care elevii din Uniunea Europeană pot experimenta sisteme de învăţământ străine. A fost momentul în care şcoala din Salva a devenit cunoscută la nivel naţional. Peste 100 de elevi şi profesori au venit de atunci în localitate prin programul Erasmus+ din ţări precum Portugalia, Franţa, Belgia, Spania, Italia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Letonia şi Bulgaria. 

Străinii au locuit în Salva câte o săptămână pentru a deprinde tradiţiile locale şi sistemul de educaţie. În plus, educatoarea i-a dus acasă la meşterul popular Virginia Linul, unde elevii şi profesorii au înşirat mărgele. Pe lângă toate acestea, au făcut lecţii comune în limbi europene şi au organizat excursii în Parcul Naţional Munţii Rodnei.

Reformă à la Salva

Un alt moment delicat pentru comunitatea din Salva a fost în 2016, când şcoala risca, din cauza numărului mic de elevi, să fie absorbită de o alta. Tot efortul de până atunci al Vasilicăi Găzdac s-ar fi dovedit inutil. Directoarea şcolii din Salva a venit cu ideea înfiinţării unei clase cu profil profesional, cu calificarea cofetar-patiser, iar educatoarea a susţinut-o, în condiţiile în care, în tot judeţul, nu exista aproape deloc forţă de lucru calificată pe aceste meserii.

FOTO arhiva personală

Vasilica Găzdac şi-a dorit mereu ca elevii din sat să ducă mai departe tradiţiile învăţate de la părinţi şi bunici, cum este cusutul de haine tradiţionale. „Trebuie să-şi schimbe mentalitatea, pentru că nu-i o ruşine să fii ţăran, să trăieşti într-un sat, să creşti animale şi să cultivi pământul. Dar e greu, pentru că această mentalitate e destul de greu înrădăcinată.“ După zece ani de proiecte iniţiate şi coordonate de educatoare, profesorii din Salva şi-au schimbat atât modul de a preda, cât şi felul de a-şi structura ora şi chiar de a-şi decora clasa. Acum, la şcoala din Salva se alocă, zilnic, cinci minute de lectură la şcoala primară şi 20 de minute la gimnaziu. Iar notele se dau mai mult pentru proiecte, iar munca este una de echipă.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Fenomenul educaţional creat de un profesor de informatică în România şi Diaspora

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

v q
18.10.2020, 09:20:39

Foarte frumos! Felicitari, doamnei pentru daruire si abnegatie. E minunat sa vezi ca valorile sunt la mare pret in comunitatile bine inchegate.

+1 (1 vot)
UnRoman
18.10.2020, 11:08:09

felicitari, bravo ! foarte frumos ! vedem ca se poate !

+1 (1 vot)
Modifică Setările