O gălăţeancă îi uneşte pe românii din toată lumea cu reţetele ei tradiţionale. „Am gătit un porc întreg în America, prin internet, eu fiind în Italia”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gina Bradea, la lansarea cărţii sale, la Galaţi. FOTO Costel Crângan
Gina Bradea, la lansarea cărţii sale, la Galaţi. FOTO Costel Crângan

Gina Bradea, una dintre cele mai apreciate bloggeriţe de reţete tradiţionale moldoveneşti, şi-a lansat recent o carte-poveste despre arta culinară a românilor. Stabilită de câţiva ani în Italia, românca este un aprig promotor al tradiţiilor şi spune că nimic nu-i mai rău decât să uiţi sfaturile înţelepte ale înaintaşilor.

Fără îndoială, gălăţeanca Gina Bradea este unul dintre acei oameni care ne fac mândri că suntem parte din poporul român. Plecată în urmă cu câţiva ani peste mări şi ţări, în Italia, în căutarea unui trai mai bun, Gina a reuşit să-şi redescopere – de fapt să-şi reinventeze - acolo, printre străini, o pasiune pe care o credea rămasă pe veci la nivelul intim al propriei familii: gastronomia.

A fost nevoie de acel declic special (unii l-ar numi „dor de obârşie”), pentru ca în mintea româncei să se declanşeze o pasiune nestăvilită de a promova mâncarea românească, tradiţiile culinare adevărate, nealterate de tot felul de „manţocării şi aroganţe”.

Despre altfel de reţele de socializare

Pasiunea a fost dintotdeauna. Asta e sigur. Însă evoluţia ei este un pic altfel decât la alţii. „Recunosc că mi-a plăcut dintotdeauna să gătesc, să experimentez reţete noi. Am avut norocul să am parte, în jurul meu, de oameni dăruiţi cu arta bucătărie. Şi nu vorbesc aici doar de bucătari profesionişti, ci de mama mea, de mătuşile mele şi, mai ales, de bunica mea şi de vecinele ei de acolo, de la ţară”, ne-a mărturisit Gina Bradea.

„Nu aş fi crezut, însă, că o să-mi fac o meserie din a promova reţetele tradiţionale româneşti. Acolo, în Italia, lucrurile au început cumva cu dorul de casă. Era foarte complicat să găseşti ceva autentic, românesc, aşa că, între prieteni, am început să schimbăm informaţii despre cum se găteşte una, alta. Am descoperit repede cât de valoroase erau de fapt, reţetele vechi, pe care le ştiam de la bunica. Pur şi simplu eclipsau orice fel de reţetă modernă, sofisticată, cu pretenţii”, a mai adăugat românca.

Se născuse, aşadar, un soi de reţea de socializare, însă una vie, din oameni care interacţionează privindu-se în ochi, nu doar jonglează cu biţii şi megabiţii, iar de aici a străfulgerat ideea: ce-ar fi dacă  acea comoară moştenită ar fi împărţită cu toţi românii, de pretutindeni?

Gina Bradea şi copiii

Gina Bradea, împreună cu nepoţii ei. FOTO arhiva personală

„Începutul nu a fost deloc uşor, căci am realizat că soluţia cea mai la îndemână de comunicare este internetul, însă realizarea unui site cu reţete nu se poate face cât ai bate din palme. Am început să scriu. Şi am tot scris. Sute, mii de reţete. Iar încet, încet, blogul meu a ajuns să fie citit de tot mai mulţi români”, povesteşte Gina Bradea.

Când măcelăria se mută pe internet

Din capul locului, Gina nu şi-a propus să facă, pe blogul ei (http://pofta-buna.com) apologia bucătăriei de fiţe. De altfel, stilul ei de a scrie reţetele este unul aparte, căci iese din tiparul acela sec, cazon, al descrierii „procesului de fabricaţie”. Românca are umor, iar peste tot adaugă un tâlc. Te face să te simţi, deopotrivă, în universul copilăriei, dar şi în cel al gastronomiei.

„Eu nu impun reţete. Eu doar povestesc exact ceea ce fac în bucătărie, în felul meu, cu umor. Anul trecut, de Paşte, de exemplu, peste 200 de români din toată lumea mi-au trimis pozele cu cozonacul moldovenesc făcut de ei după reţeta publicată de mine”, povesteşte românca.

De altfel, ea şi-a făcut un fel de tradiţie în a lansa provocări celor care-i calcă pragul bucătăriei virtuale (şi sunt câteva zeci de mii, în fiecare zi, pe site-ul ei ), pentru a vedea cui îi iese mai bine preparatul.

„Astă iarnă, foarte multe persoane au pregătit cârnaţi, jambon, salam, pastramă, aşa cum le-am publicat eu. Ştiţi ce bucurie ai când vezi că cineva plecat de 20-30 de ani din ţară, pregăteşte sarmale, cozonaci şi afumături, inspirându-se de la tine?” Gina Bradea, româncă stabilită în Italia

Un adevărat record l-a stabilit însă, de Crăciunul trecut, în colaborare cu un român stabilit în America. Omul ducea dorul preparatelor tradiţionale româneşti, dar nu găsea nicăieri ceva asemănător şi nici nu ştia cum se fac.

„Iniţial, a fost vorba să-i dau nişte sfaturi. Evident, prin internet, eu fiind în Italia, el într-un oraş american. Ulterior, a ajuns la concluzia că mai bine face tot porcul. L-am tranşat împreună şi l-am preparat după tradiţia românească. A fost ceva cu totul special, căci nu mă gândeam vreodată că voi ajunge să fac măcelărie şi bucătărie prin internet”, povesteşte românca.

O carte de bucate scrisă altfel

Dar ce-i gastronomia fără o carte de bucate clasică, mirosind a cerneală? Întrebarea aceasta a condus-o pe Gina Bradea către ideea că trebuie să aştearnă pe hârtie un fel de saga a mâncărurilor româneşti. O carte de bucate, dar nu un reţetar, ci o frumoasă poveste, ca un fel de amintiri din copilărie, din perspectiva cuptorului şi cotlonului bunicii, „o femeie nu mai înaltă ca un copil de zece ani, dar harnică şi iute ca un titirez”.

Ei, da! I-a ieşit. Lansată în această primăvară la Bucureşti, Braşov şi (normal) la Galaţi, cartea Ginei Bradea („Poftă bună! – reţete simple, de mare efect”, editura Herg Benet, 2016) este un prilej de lectură, chiar dacă nu îţi place să găteşti şi n-ai de gând să faci niciodată mai mult decât ouă fierte şi pâine prăjită cu unt.

Gina Bradea FOTO Costel Crangan

Gina Bradea, la lansarea cărţii sale, la Galaţi. FOTO Costel Crângan

Este plăcerea de a descoperi tradiţii (unele aproape uitate), de a găsi poveşti cu tâlc, de a înţelege că esenţa culinară a neamului românesc stă în cu totul altceva decât în şaorma, chebab sau mai ştiu eu ce alte inovaţii ale bucăriilor străine.

„Nu e prostie mai mare decât să-ţi uiţi tradiţia”

Gina Bradea ne-a mărturisit că este mâhnită de faptul că, în ultimii ani, tot felul de bucătari de renume – de altfel foarte pricepuţi în arta culinară– au început să stâlcească vechile reţete româneşti. Ea crede că stilul acesta de a adăuga ingrediente care nu existau în cămările bunicilor distruge de fapt reţeta.

„Nu spun că e rău să faci mămăligă cu lapte de cocos sau sarmale cu carne de crocobaur, dar asta nu mai înseamnă că faci o mâncare tradiţională.  Eu prefer să gătesc simplu, româneşte, dar în acelaşi timp cât mai curat, natural, fără amestecuri tip Vegeta, fără creme la plic, fără mulţi aditivi. Iubesc aluaturile coapte în cuptorul cu lemne, salamurile pregătite acasă, mâncarea gătită în casă. Am crescut la oraş, dar în bucătărie îmi place să fiu o ţărancă româncă simplă şi nu mi-e ruşine cu asta". Gina Bradea blogger culinar

Gălăţeanca mai spune că nu este prostie mai mare decât să-ţi uiţi tradiţiile şi să râvneşti cu ochi lacomi la făcăturile altora. „Bătrânii noştri nu au învăţat să gătească la cântar şi nu au copt pâinea după ceas, ci au învăţat totul prin simţuri: văz, auz, miros, pipăit, gust. De aceea, nu există reţete bătute în cuie. Cea mai bună mâncare este cea gătită de voi, aşa cum vă place vouă şi familiei”, ne sfătuieşte Gina Bradea.

Vă mai recomandăm şi:

Secretele cozonacului trântit. Trucurile cu ajutorul cărora moldovencele reuşesc să-l facă pufos şi foarte gustos

O gălăţeancă, ambasador în Italia al reţetelor tradiţionale româneşti: „Poţi să faci sarmale din crocobaur, dar nu pretinde că faci tradiţie!”

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite