O sută de hectare de vie, distruse de grindină la Staţiunea de Cercetare Viticolă Târgu Bujor FOTO
0
Vremea capricioasă dă bătăi de cap uriaşe cercetătorilor în viticultură. 100 de hectare de viţă de vie au fost afectate de căderile de grindină, iar producţia va fi diminuată cu cel puţin 30 la sută, spun specialiştii. Pierderile vor fi, însă, înregistrate la toamnă.
O ploaie torenţială însoţită de grindină a pus la pământ 100 de hectare de viţă de vie, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare Viticolă Târgu Bujor. Bobiţele strugurilor au crăpat din cauza loviturilor produse de grindină, iar unii dintre ei s-au rupt de araci.
Specialiştii spun că gradul de afectare este de 30 la sută deocamdată, însă pagubele ar putea creşte în perioada următoare. Mai ales că plantele lovite de grindină sunt mult mai sensibile la boli şi dăunători. În cazul în care grindina afectează epiderma boabelor, există riscul ca pe rănile produse să se instaleze rapid putregaiul cenuşiu al viţei de vie
„Avem afectată de grindină o suprafaţă de 100 de hectare de viţă de vie. În acele ferme avem struguri de vin şi de masă. Pe 2 august, am avut în zonă ploaie şi grindină, a fost ca un şuvoi care a venit de pe dealuri. Strugurii sunt afectaţi în proporţie de 30 la sută. Suntem, deocamdată, în evaluare. Staţie de antigrindină avem în zonă, dar din câte ştiu nu este funcţională. Grindina a afectat şi 50 de hectare de porumb şi două hectare de portaltoi, aflate în administrarea staţiunii”, ne-a declarat ing. Gabriel Tăbăranu, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Victicultură şi Vinificaţie Târgu Bujor.
Viticultorii se aşteaptă la o producţie medie, având în vedere condiţiile climatice din 2020, atunci când a fost secetă. „Anul trecut a fost foarte secetos, nu a plouat aproape deloc. În iarna nu am avut zăpadă. Ne aşteptăm la o producţie medie de struguri”, spune ing. Tăbăranu.
Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Tg.Bujor este cel mai important producător de vinuri din judeţ şi deţine o suprafaţă de 353 de hectare de viţă de vie pe rod.
Istoricul viticulturii din podgoria „Dealu Bujorului”
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume.
Se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi.
„Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă”, se precizează pe site-ul Staţiunii de Cercetare Viticolă Bujoru.
Vă recomandăm şi:
Cum va fi transformat în model de ecologie un spital vechi de 60 de ani din nordul judeţului Galaţi
Se încarcă comentariile...
